Dictatura AI: Cum folosește Kremlinul „deepfake-urile” pentru a influența alegerile din Europa
În ultimii ani, instrumentele Kremlinului de influență informațională s-au dezvoltat odată cu progresul tehnologiei. Acum, arsenalul include deepfake-uri, spoofing vocal și alte derivate ale inteligenței artificiale. Unele dintre cele mai recente alegeri din Europa au fost supuse mai multor lovituri de dezinformare din partea Moscovei, potrivit unei analize Novaya Gazeta Europe.
În luna iunie a acestui an, în ajunul alegerilor pentru Parlamentul European, echipa StratCom, un grup operativ creat în 2015 și dedicat combaterii dezinformării în Europa, sub conducerea ministrului de externe al UE, a declarat că Rusia ar fi desfășurat o campanie de dezinformare de câteva luni de zile, scrie Novaya Gazeta Europe.
Istoria atacurilor informaționale ale Rusiei asupra alegerilor, folosind toate instrumentele disponibile – de la roboți pe rețelele sociale la hacking-ul bazelor de date ale alegătorilor – a început cu alegerile din SUA din 2016. În acel moment a fost făcută o campanie pe scară largă, care a inclus hacking în sistemele informatice ale Comitetului Național Democrat (DNC) și sediul campaniei lui Hillary Clinton.
Documentele publicate după aceea au afectat ratingul candidatului democrat și, conform planului, ar fi trebuit să submineze încrederea la alegeri. Într-o măsură mai mică, un atac a fost efectuat și în Marea Britanie în timpul referendumului privind ieșirea țării din UE, potrivit Novaya Gazeta Europe.
În Europa continentală, prima încercare de a influența rezultatele votului prin canale externe de informare a fost alegerile pentru Parlamentul European din 2019.
Grupul de lucru pentru comunicații strategice a reușit să dovedească 998 de cazuri de dezinformare din Rusia în prima jumătate a anului electoral 2019.
Potrivit proiectului Maldita, în timpul campaniei electorale din 26 de țări europene, au fost identificate 1321 de postări cu informații false.
Principalele subiecte de dezinformare au fost migrația, integritatea alegerilor, războiul din Ucraina, războiul din Gaza și pandemia.
Trolii ruși și aderarea Finlandei la NATO
Aderarea Finlandei la NATO în aprilie 2023, care a coincis cronologic cu alegerile parlamentare din țară, a activat trolii ruși, care au încercat să arate nemulțumirea „finlandezilor obișnuiți” față de schimbarea care urma să aibă loc.
Astfel, în februarie 2023, o postare a unui presupus utilizator finlandez sub porecla Uolevi Alto a început să se răspândească masiv pe Twitter cu cuvintele: „NATO ei voi tallentaa Suomea” (NATO nu poate salva Finlanda).
Cu toate astea, Ratingul Partidului Social Democrat al Sannei Marin în februarie 2023 nu s-a schimbat, iar partidul ei a pierdut alegerile din motive interne și nu din cauza influenței externe, sprijinul finlandez pentru ideea aderării la NATO rămânând la 70%, scrie Novaya Gazeta Europe.
Reglementarea legii AI-ului
În primăvara anului 2021, Comisia Europeană a început să elaboreze o lege care reglementează utilizarea inteligenței artificiale (AI) în UE. Schimbarea a constat în introducerea unei scale de evaluare a riscurilor pentru dezvoltarea și utilizarea oricăror tehnologii AI.
Conținutul politic generat de IA a fost evaluat ca prezentând riscuri ridicate (publicitate politică direcționată) și limitate (chatbots).
Aceasta înseamnă că utilizarea lor nu este complet interzisă, dar pentru a obține aprobarea pentru dezvoltare, trebuie să treacă printr-o evaluare complexă a respectării standardelor de protecție împotriva amenințărilor.
Rusia continuă să acționeaze prin doppelgängers și deepfake-uri
Doppelgängers sunt site-uri false care arată identic cu sursele reale de informații.
După cum a scris Novaya Evropa, doppelgängers au apărut în vara anului 2023, pe site-urile Le Figaro și Le Monde – 49 de articole false pe tema războiului din Ucraina.
Același lucru s-a întamplat și cu site-ul Ministerului german al Afacerilor Interne când a fost postat un comunicat de presă fals despre obligația cetățenilor germani de a găzdui refugiați ucraineni.
Deepfake-urile se bazează pe conținut realist creat de inteligența artificială. Poate varia de la apeluri audio sau telefonice false la imagini sau videoclipuri din ce în ce mai realiste.
Anterior, a apărut un deepfake prezentat ca fiind o conversație telefonică între liderul partidului Slovacia Progresistă, Michal Szymeczka, și jurnalista Monika Todová, care s-a dovedit a fi falsificată, potrivit Novaya Gazeta Europe.
Falsuri împotriva democrației
La sfârșitul lunii mai 2024, pe site-ul agenției naționale de știri din Polonia au apărut știri că premierul Donald Tusk intenționează să efectueze o mobilizare parțială în Polonia, la 1 iulie.
Știrile false au fost eliminate rapid, dar hackerii au repetat atacul. Autoritățile poloneze au declarat direct implicarea hackerilor ruși în atac.
Deepfake-urile rușilor au atacat și Franța
În cele din urmă, în aprilie 2024, deepfake-urile au ajuns la liderul Adunării Naționale de extremă dreapta din Franța, Marine Le Pen, când pe TikTok au apărut un videoclip fake cu aceasta în ipostaze nepotrivite, scrie Novaya Gazeta Europe.
După apariția videoclipului, familia lui Le Pen și-a exprimat nemulțumirea, iar partidul Mișcarea Națională a depus o plângere asupra TikTok. Ulterior falsurile nu au reușit să afecteze alinierea electorală a lui Le Pen.
În prezent, deepfake-urile și doppelgängerii sunt folosiți nu numai ca instrument de interferență externă și subminare a democrațiilor, în spatele cărora se poate vedea mâna dictaturilor, inclusiv a Rusiei, ci și ca mijloc de luptă politică internă în UE, susține Novaya Gazeta Europe.
Citiți aici tot articolul.
