Deutsche Welle Ungaria vrea să facă Europa „măreață din nou”

Ungaria, cel mai sceptic membru al blocului comunitar, preia președinția rotativă a Consiliului UE. Acest lucru ar putea avea repercusiuni între altele asupra procesului de aderare a Ucrainei, scrie Deutsche Welle. La ce să ne așteptăm?

Nimeni nu a fost cu adevărat surprins când Ungaria a dezvăluit, săptămâna aceasta, sloganul oficial pentru președinția semestrială a Consiliului UE pe care o va prelua în iulie: „Make Europe Great Again”. Alegerea Budapestei a ridicat însă unele sprâncene la Bruxelles.

Viktor Orban, premierul ultranaționalist și populist al Ungariei, este un aliat al fostului președinte american și cel mai eurosceptic dintre șefii de stat și de guvern din UE. În ultimul deceniu, guvernul său a intrat în mod repetat în conflict cu oficialii UE și cu alte state membre. Motivele sunt multiple: regresul democratic din propria țară, migrația în UE și, de curând, sprijinului militar european pentru Ucraina.

În plus, la multe voturi importante, Budapesta a făcut uz de dreptul de veto și a tergiversat punerea în aplicare a unor măsuri politice asupra cărora toți ceilalți membri ai UE căzuseră deja de acord. Pe fondul îndoielilor privind statul de drept și democrația, UE a blocat mai întâi fonduri de miliarde de euro, iar apoi a deblocat o parte din ele după ce au fost realizate o parte dintre reforme. Nu mai departe de săptămâna trecută, Ungaria a fost amendată cu 200 de milioane de euro pentru că nu a respectat legislația UE în materie de azil.

Ungaria ca un intermediar onest…

Președinția Consiliului Uniunii Europene este asigurată prin rotație, o dată la șase luni, de toate cele 27 de state membre. Misiunea președinției este de a acționa ca un „intermediar onest” între țările membre, punând interesele naționale pe locul doi. În plus, țara care deține președinția este responsabilă pentru promovarea legislației Uniunii. În atare situație, Parlamentul European a pus la îndoială capacitatea Budapestei de a îndeplini această misiune.

PE adopta în iunie anul trecut o rezoluție în care se întreabă cum ar putea Ungaria, care nu respectă legislația europeană, să se achite în mod credibil de această sarcină în 2024. Obiecția nu a fost obligatorie și nici nu a condus spre alte consecințe.

Așadar, la 1 iulie, Ungaria preia președinția Consiliului de la Belgia la reuniunile ministeriale și la summituri. Până la sfârșitul anului, Ungaria va reprezenta celelalte state membre în cadrul negocierilor cu Parlamentul European și cu Comisia Europeană, organul executiv al UE.

Ministrul ungar pentru afaceri europene, Janos Boka, a dat asigurări, în cadrul unei conferințe de presă la Budapesta, că țara sa va îndeplini eficient agenda președinției Consiliului. „Vom acționa ca un intermediar onest, cooperând în mod loial cu toate statele membre și cu toate instituțiile”, a subliniat el. În timpul președinției sale, Ungaria ar dori să crească competitivitatea economică a UE, să consolideze politica de apărare, să promoveze o „politică de extindere coerentă și orientată spre performanță” și să reducă imigrația ilegală printr-o mai mare siguranță a frontierelor și prin expulzări mai eficiente în cooperare cu țările din afara UE.

… cu un strop de politică a la Trump

Printre alte proiecte, Boka a citat revizuirea fondului de coeziune, care ar trebui să contribuie la reducerea decalajelor dintre cele mai bogate și cele mai sărace regiuni, precum și o politică agricolă europeană mai orientată către agricultori – în condițiile demonstrațiilor împotriva măsurilor climatice ale UE. În plus, Ungaria dorește să abordeze provocările demografice.

El a dezvăluit apoi motto-ul oficial: „Make Europe Great Again” amintind desigur de celebrul slogan al lui Trump „Make America Great Again”, care este înscripționat pe nenumărate șepci roșii de baseball în Statele Unite. În timpul președinției sale, din 2017 până în 2021, relațiile UE-Statele Unite au cunoscut o deteriorare dramatică. Acum, deși a fost condamnat între timp pentru o infracțiune penală, Donald Trump candidează din nou la președinția Statelor Unite în noiembrie.

Sloganul subliniază „așteptarea că ar trebui să fim mai puternici împreună decât singuri, dar și că, atunci când ne reunim, ar trebui să ni se permită să rămânem așa cum suntem”, a explicat Boka.

Un membru „rebel” la volanul UE

Alberto Alemanno, profesor de drept european la HEC Paris, a fost printre cei care s-au opus preluării președinției UE de către Ungaria. „Mă tem că o președinție maghiară ar încuraja ideea că o țară membră rebelă poate ignora regulile, continuând să beneficieze în același timp de pe urma comunității europene”, a scris el pentru DW.

Fapt este că Budapesta preia președinția Consiliului într-un moment de mari schimbări la Bruxelles. Alegerile pentru Parlamentul European au avut loc în iunie, iar componența finală a Comisiei Europene va dura până la sfârșitul anului. Este, deci, puțin probabil să existe inițiative legislative noi.

Vor fi negocierile de aderare cu Ucraina frânate?

Unul dintre subiectele asupra căruia președinția ungară și-ar putea pune amprenta este cererea de aderare a Ucrainei. Aceasta se află încă în faza incipientă, iar Kievul speră să înregistreze progrese rapide prin inițierea unor discuții concrete privind reformele necesare. În jargonul UE acest lucru se numește „capitol de negociere”.

Totuși, după cum a lăsat să se înțeleagă Boka, apariția unor progrese notabile este puțin probabilă înainte de 2025: „Presupun că problema deschiderii capitolelor nu va fi ridicată deloc în timpul președinției ungare”.

Green Deal sub presiune din partea dreptei

Potrivit lui Alemanno, președinția ungară va avea repercusiuni clare asupra măsurilor emblematice ale UE în materie de politică de mediu, mai ales în ceea ce privește definirea obiectivelor pentru 2030, cu ajutorul cărora UE dorește să se îndrepte spre obiectivul său general de zero emisii nete până în 2050.

„Guvernul ungar Fidesz a criticat nu o dată în mod dur așa-numitul „Green Deal” și agenda UE privind clima”, amintește Alemanno. Or, în condițiile virajului politic spre dreapta, consfințit de recentele alegeri europene, venirea în fruntea Consiliului a unei țări sceptice față de măsurile climatice, ar putea avea repercusiuni asupra poziționării UE în a doua jumătate a anului 2024, crede el.

O simplă provocare?

Pe de altă parte nu trebuie estimată influența țărilor care dețin președinția Consiliului. Majoritatea covârșitoare a proiectelor legislative provin de la Comisia Europeană și sunt adoptate de statele membre și de Parlamentul European.

Un diplomat vest-european, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat pentru DW că se așteaptă ca următoarele șase luni să decurgă normal. „Orban și ai lui sa sunt conștienți de faptul că alte state membre ale UE vor interveni și vor prelua conducerea dacă ei vor perturba agenda UE. Ei vor folosi platforma cel mult pentru niște provocări. Un exemplu este chiar sloganul ales de ei. Depinde de noi să fim suficient de disciplinați și de chibzuiți pentru a nu intra în acest joc”.