Deutsche Welle Spionajul chinez și rusesc, în plină expansiune în Germania

Șase presupuși spioni au fost arestați în Germania într-o succesiune rapidă. Aceștia urmăreau interese economice, atacuri la adresa democrației și obiective legate de războiul împotriva Ucrainei, scrie Deutsche Welle.

Biroul de presă al Procurorului General Federal are multe de transmis zilele acestea: „Arestare ca urmare a unei suspiciuni de activitate ca agent al unor servicii secrete” este titlul unui mesaj din 23 aprilie. Cu doar o zi mai devreme, un alt comunicat de presă avea exact același titlu. În total, a fost vorba despre patru inculpați – în toate cazurile, beneficiar al actelor de spionaj ar fi fost China.

Trecuseră puține zile din 18 aprilie, când aceeași instituție anunțase arestarea a doi bărbați despre care se presupune că ar fi planificat în numele Rusiei atacuri asupra unor ținte militare din Germania. În cuvintele acuzațiilor aduse de procurori: „Activitate de agenți ai serviciilor secrete și apartenență la organizația teroristă străină Republica Populară Donețk”.

Îngrijorări politice și publice

Arestările au generat frământări în lumea politică și în mass-media. Deputatul Konstantin von Notz, de la Partidul Verzilor, președinte al comisiei parlamentare de control al serviciilor secrete, trage un semnal de alarmă: „Trebuie să înțelegem în sfârșit că aceasta este o amenințare foarte serioasă și foarte reală la adresa securității noastre. Suntem o democrație defensivă, trebuie să acționăm rapid și hotărât, atât în aplicarea legii, cât și în descoperirea, prin intervenția tuturor autorităților de securitate, a structurilor și rețelelor”.

Președintele Oficiului Federal pentru Protecția Constituției (BfV), Thomas Haldenwang, arată clar, într-un interviu acordat DW, că exact asta se întâmplă: „Am inițiat aceste investigații și, după ce dovezile au fost clare, am putut să transmitem cazurile poliției și procurorilor”.

Obiectivele globale ale Chinei, cu orizont 2049

Șeful serviciului secret intern german nu este surprins de evoluția actuală. În raportul publicat în 2023 de instituția pe care o conduce, „ambițiile globale ale Chinei reflectă o străduință generală a unei puteri în creștere de a-și modela propriile aspirații de conducere și sugerează o intensificare suplimentară a activităților de spionaj și de influențare a actorilor statali”.

Haldenwang a vorbit despre potențialul pericol și la un simpozion organizat de BfV la Berlin chiar în ziua arestării a trei dintre suspecții de spionaj. China are timp, a răspuns Haldenwang la întrebarea DW despre strategia de spionaj a Beijingului: „Și-au propus ca până în 2049 să devină puterea politică, militară și economică numărul unu din lume. Este un obiectiv pe care îl urmăresc continuu, cu mijloace legale, dar și cu mijloace ilegale”.

Zone clasice de spionaj: universități și companii

Un bun exemplu de infiltrare chineză este prezența unor oameni de știință și studenți invitați la universitățile germane. „Acești oameni sunt obligați să transmită informații statului chinez”, a precizat Haldenwang. Ministra germană a Educației și Cercetării, Bettina Stark-Watzinger, ia în serios acest avertisment: nu trebuie să fii naiv atunci când ai de-a face cu China, spune politiciana liberală, care sugerează o „evaluare și mai critică a riscurilor și beneficiilor, atunci când colaborăm, în special în cercetarea științifică și în universități”.

Așa ar trebui să se întâmple și în relațiile economice bilaterale, în opinia BfV. Fiecare joint venture și fiecare investiție directă aduce în Germania manageri și personal din China. Președintele serviciului de securitate internă Haldenwang a identificat aici o potențială poartă de acces pentru spionaj: ”Secretele comerciale pot astfel ajunge și în China”.

Presupus spionaj în anticamera AfD?

Cea mai recentă arestare s-ar putea încadra în acest scenariu: vizat a fost – pentru presupus spionaj în favoarea Beijingului – un apropiat al lui Maximilian Krah, cap de listă al partidului Alternativa pentru Germania (AfD) în cursa pentru alegerile europene din iunie 2024. AfD, organizație politică monitorizată la nivel național de Oficiul Federal pentru Protecția Constituției sub suspiciunea de extremism de dreapta, a fost acuzată în mod repetat că are contacte apropiate cu Rusia.

Spre deosebire de China, conform datelor culese de serviciile germane de informații, activitățile de spionaj dirijate de la Moscova se concentrează adesea pe obiective pe termen scurt, mai ales după atacul asupra Ucrainei, afirmă Haldenwang.

„În contextul unui război fierbinte, cu o utilizare enormă a forței de către Rusia, ar fi neglijent să ignorăm capacitatea și voința serviciilor sale de informații de a întreprinde operațiuni complexe în Europa”.

Recrutări în diasporă

BfV se așteaptă ca spionajul rusesc să se intensifice. În acest scop, instituția are nevoie să recruteze și personal nou. La scurt timp după începerea războiului, Germania a expulzat deja în jur de 40 de angajați ai Ambasadei Rusiei din Berlin, suspectați că ar face de fapt spionaj. Între timp, Moscova s-a îngrijit să compenseze pierderea suferită.

Președintele Vladimir Putin îi vizează și pe migranții cu origini ruse care trăiesc în Germania. „Până acum, comunitatea s-a dovedit a fi foarte rezistentă” la presiunile Kremlinului, subliniază Haldenwang, care adaugă, însă, că pot fi observați printre rușii stabiliți în Republica Federală, ocazional, și oameni care au un nivel ridicat de simpatie pentru Putin și acțiunile ilegale ale Kremlinului.

„Ar putea exista un rezervor de oameni disponibili și dispuși să acționeze în interesul Rusiei”, punctează șeful BfV.

Ministra de Interne a Germaniei, Nancy Faeser, trage însă o concluzie pozitivă după arestările fără precedent a celor șase suspecți de spionaj în șase zile: „Autoritățile noastre de securitate, mai ales Oficiul Federal pentru Protecția Constituției, și-au consolidat masiv activitățile de contraspionaj. Ne protejăm împotriva amenințărilor hibride ale regimului rus, dar și împotriva spionajului din China”.