Deutsche Welle R. Moldova în 2025: o iarnă grea pentru economie
Pentru economia R. Moldova, 2024 a fost un an plin de provocări generate atât de situația regională, crizele globale, cât și de incapacitatea autorităților de a interveni cu măsuri de reziliență la noile realități. Pe fundalul unei secete severe în agricultură, a majorării tarifelor la energie, a insuficienței acute de investiții și de programe de sprijinire a mediului de afaceri, a scăderii volumului de exporturi, experții de la Chișinău prognozează pentru 2025 o iarnă grea pentru economie, dar și o recuperare anevoioasă, transmite Deutsche Welle.
Chiar dacă autoritățile de la Chișinău au anunțat că vor face tot posibilul să redreseze situația din economie, în 2024 nu s-a întâmplat nici o minune. Potrivit experților, creșterea economică foarte modestă de 0,6 % a fost limitată de problemele structurale existente, inclusiv infrastructura deficitară, lipsa investițiilor private semnificative, provocările din sectorul energetic și lipsa de viziune în domeniul administrației publice.
R. Moldova a continuat să depindă de sprijin extern
Marin Gospodarenco, directorul executiv al centrului analitic „Economica”, este de părere că politicile fiscale implementate de autoritățile de la Chișinău au fost determinate de încercarea de a echilibra nevoia de stabilitate economică cu cerințele unei economii supuse presiunilor multiple. Deficitul bugetar ridicat și cheltuielile publice mari au fost influențate de mai mulți factori, inclusiv crizele externe, necesitatea sprijinirii populației vulnerabile și finanțarea proiectelor esențiale de infrastructură.
„Pe partea veniturilor, autoritățile au încercat să-și îmbunătățească performanța prin consolidarea sistemului de colectare a impozitelor și prin extinderea bazei de impozitare. Introducerea unor măsuri fiscale mai stricte și digitalizarea proceselor fiscale au fost pași pozitivi, dar efectele acestora nu s-au resimțit pe deplin în 2024. Economia informală, care rămâne semnificativă, a continuat să limiteze potențialul de creștere a veniturilor bugetare. În ceea ce privește cheltuielile, accentul a fost pus pe asistența socială și pe investițiile în infrastructură, în special în sectorul energetic și transporturi. Cu toate acestea, implementarea acestor politici a fost adesea afectată de întârzieri administrative și de capacitatea limitată de absorbție a fondurilor externe. Deficitul bugetar, deși justificat într-o anumită măsură de contextul economic dificil, a ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung. Chiar dacă aceste fonduri au oferit un răgaz pe termen scurt, creșterea datoriei publice generează preocupări legate de sustenabilitatea acesteia. În 2024, Republica Moldova a continuat să depindă de sprijinul financiar extern pentru a-și acoperi cheltuielile, ceea ce subliniază nevoia urgentă de a stimula investițiile private și de a diversifica sursele de venituri interne”, a declarat pentru DW Marin Gospodarenco.
Potrivit experților de la Chișinău, rata înaltă a sărăciei, în pofida recuperării moderate a veniturilor și consumului, rămâne cea mai stringentă problemă socială. Aceasta este confirmată și de datele Biroului Național de Statistică, care arată că prețurile medii de consum în luna septembrie 2024, comparativ cu luna decembrie 2023, au crescut cu 5%, inclusiv la produse alimentare, cu 5%, la mărfuri nealimentare cu 3,5% și la servicii prestate populației cu 7,3%.
Totodată, seceta din vara anului 2024 a lovit puternic și în agricultură. Din această cauză, dar și a efectelor din anii precedenți, fermierii din R. Moldova au ieșit de mai multe ori la proteste, solicitând ajutor din partea statului. În pofida mai multor acțiuni ale guvernării, fermierii au rămas totuși nemulțumiți și susțin că s-au făcut prea puține pentru redresarea situației. Mai mult decât atât, demiterea fostului ministru al Agriculturii, Vladimir Bolea, a fost văzută mai mult ca una de fațadă și nu ca o soluție la problemele agricultorilor.
Din nou în criză energetică
Criza energetică, declanșată odată cu războiul din Ucraina, a continuat și în acest an. La începutul anului 2024, Guvernul R. Moldova a acordat populației compensații în facturi și, astfel, iarna a trecut relativ ușor. Pentru anul următor însă, guvernarea trebuia să pregătească scenarii de intervenție în situația în care Ucraina anunțase că nu va mai permite tranzitarea gazului rusesc pe teritoriul său începând cu 1 ianuarie 2025, ceea ce nu s-a întâmplat. Scandalul a apărut după ce s-a aflat că Republica Moldova nu a achiziționat vara gaz la preț mai mic, mizând că acesta va scădea spre iarnă. În acest context, o problemă și mai mare a devenit aprovizionarea cu gaz a regiunii transnistrene. După cum se știe, centrala electrică de la Cuciurgan produce energie electrică din gaz rusesc și este principalul furnizor de curent pentru malul drept al Nistrului.
Victor Parlicov, fostul ministru al Energiei, a fost nevoit să plece în Rusia și să discute cu Gazprom despre o eventuală posibilitate de continuare a livrărilor. Această vizită nu a avut nici un succes, iar rușii au declarat că vor continua să livreze gaze prin alte rute doar dacă Chișinăul va plăti o pretinsă datorie istorică a Moldovagaz de circa 700 de milioane de dolari americani, nerecunoscută de autoritățile moldovenești.
După aceste scandaluri au urmat câteva demisii, iar Parlamentul a aprobat instituirea stării de urgență pentru 60 de zile. Cea mai mare provocare pentru autoritățile de la Chișinău este aprovizionarea cu energie electrică a țării, care parțial a fost rezolvată prin achiziția unui de volum de circa 40% din energia necesară din România. Chiar și așa, Guvernul a declarat că în cazul unui deficit de energie electrică vor fi aplicate deconectări planificate a energiei electrice.
Eugen Muravschi, expert al comunității Watchdog, este de părerea că guvernarea a subestimat dimensiunea strategică a securității energetice, concentrându-se mai mult pe soluții temporare decât pe soluții pe termen lung.
„În primul rând, este un șantaj energetic din partea Rusiei, chiar dacă putem spune că guvernarea a făcut anumite greșeli, ele țin mai mult de comunicare. Spre exemplu, crearea iluziei false că noi nu mai suntem dependenți energetic de Rusia. Aceasta pentru că gazele erau doar o parte a ecuației, pentru că situația cu energia electrică a rămas la fel. Chiar dacă se declara că noi avem independență energetică, noi am continuat să mizăm pe energia electrică de la centrala de la Cuciurgan, care funcționa în baza gazului livrat de Gazprom. A doua greșeală a fost că nu s-a urgentat, pe cât era posibil, interconectarea rețelelor electrice cu România, în special construcția liniei de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău. O altă greșeală a autorităților a fost că nu au comunicat clar despre un plan de acțiuni în caz că se întâmplă o criză. Pe tot parcursul anului, povara i-a revenit fostului ministru Parlicov, deși e clar că subiectul aprovizionării cu gaze și cu energie a malului stâng este și o politică de reintegrare. Astfel, Guvernul nu a comunicat clar soluțiile pentru a ajuta moldovenii din Transnistria”, a comentat pentru DW Eugen Muravschi.
Fără gaz rusesc, dar cu tarife ridicate
Criza din sistemul energetic a declanșat deja o majorare cu 24% a tarifului la gaze. Mai mult: din moment ce Chișinăul nu mai poate procura energie electrică produsă din gaz rusesc din Transnistria, prețurile la energia electrică urmează să crească cel puțin de două ori. Astfel, Republica Moldova încă urmează să plătească direct pentru șantajul rusesc. Cel mai mult rămân afectați cetățenii din stânga Nistrului. Așa-zisele autorități de la Tiraspol au anunțat deja că au stopat livrarea gazelor către consumatorii casnici, dar și întreruperea încălzirii centralizate pentru blocurile cu multe etaje. Astfel, Transnistria va avea gaz încă 20 de zile, iar centrala de la Cuciurgan, care a trecut la producerea energiei pe cărbune, a anunțat că are rezerve doar pentru 50 de zile.
„Pe termen scurt, trebuie să terminăm construcția liniei de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău, astfel încât să putem importa mai multă energie din România. De asemenea, trebuie începute și alte proiecte de interconectare. Pe termen lung ar fi construirea unor capacități de generare a energiei electrice, cum ar fi centrale electrice, astfel încât să nu depindem de centrala din Transnistria, dar și de importuri. Totodată, ar trebui să dezvoltăm și capacități de stocare a energiei electrice, pentru că volumul de producție a energiei regenerabile nu coincide neapărat cu curba de consum. Acestea sunt soluții pe termen mediu și lung. De asemenea, Guvernul trebuie să elaboreze un plan concret privind eventuala reintegrare e regiunii transnistrene în Republica Moldova, care să reducă influența Rusiei asupra acesteia”, a declarat pentru DW Eugen Muravschi.
Urmează o iarnă foarte grea, atât pentru autorități, cât și pentru cetățeni, iar guvernarea trebuie să găsească soluții cât mai urgente pentru a încerca să reziste unui nou val de criză. Experții de la Chișinău consideră că guvernarea trebuie să prioritizeze consolidarea securității energetice, să asigure protecția categoriilor vulnerabile și să comunice transparent cu populația pentru a-i menține încrederea în fața provocărilor iminente.
