Deutsche Welle Iranul reia negocierile atomice cu Europa
Se aşteaptă progrese modeste în diplomaţia nucelară după ce Franţa a avertizat că programul iranian de îmbogăţire a uraniului se „apropie de punctul de la care nu există reîntoarcere”, arată o analiză Deutsche Welle.
Reprezentanţi ai Teheranului şi ai grupului „E3″, care cuprinde Marea Britanie, Franţa şi Germania, se întâlnesc săptămâna aceasta la Geneva pentru două zile de tratative care includ şi chestiunea programului nuclear iranian.
Întâlnirile programate pentru luni şi marţi survin la o săptămână după ce preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat în cadrul unei conferinţe de politică externă franceză că Iranul şi programul său nuclear reprezintă „principala provocare strategică de securitate pentru Uniunea Europeană”.
E3 cuprinde semnatarii europeni rămaşi ai înţelegerii din 2015 dintre Iran şi puterile mondiale care au fost de acord cu relaxarea sancţiunjilor în schimbul unor dovezi verificabile că ţara islamică nu produce material radioactiv pentru bombe nucleare.
Înţelegerea a fost abandonată aproape în totalitate după ce Donald Trump a retras SUA dintre semnatari şi a reimpus sancţiuni Iranului în 2018, în timpul primului său mandat de preşedinte. Acum numeroşi experţi consideră că Iranul se apropie de îmbogăţirea uraniului la un nivel foarte ridicat, necesar fabricării bombei atomice.
În decembrie Germania, Franţa şi Marea Britanie au publicat o declaraţie comună în care exprimă „îngrijorare extremă” faţă de capacităţile iraniene de îmbogăţire a uraniului.
„Cerem urgent Iranului să parcurgă invers aceşti paşi şi să stopeze imediat escaladarea nucleară”, se arată în text.
Declaraţia a fost făcută după ce Rafael Grossi, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (IAEA), a raportat că Iranul a îmbogăţit uraniu la puritatea de 60%, apropiindu-se de nivelul de 90% necesar pentru producerea unei bombe.
Săptămâna trecută, Macron a declarat că accelerarea programului nuclear iranian „ne aduce foarte aproape de punctul de ruptură”, adăugând că partenerii din UE semnatari ai înţelegerii cu Teheranul trebuie să ia în considerare reimpunerea sancţiunilor dacă nu există progres în discuţiile cu Iranul. Macron a declarat că programul iranian de îmbogăţire a uraniului se apropie de punctul de la care nu mai există reîntoarcere.
Iranul a dezminţit afirmaţiile Franţei
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că afirmaţiile lui Macron nu au nicio bază şi sunt înşelătoare, acuzând Franţa că nu respectă obligaţiile ce-i revin prin acordul atomic.
Guvernul de la Teheran a negat în permanenţă că urmăreşte să producă arme atomice subliniind caracterul „paşnic” al programului, care se desfăşoară „în cadrul dreptului internaţional”.
Baghaei a declarat că „un spectru larg” de teme va fi discutat la Geneva, inclusiv problema nucleară. Primul obiectiv al acestor discuţii va fi desfiinţarea sancţiunilor”, a subliniat oficialul.
Potenţial pentru presiuni mai mari asupra Iranului
În decembrie, Iranul şi reprezentanţii E3 s-au reunit pentru discuţii cu uşile închise în problema nucleară şi nu au comunicat decât puţine detalii. Ministerul iranian de Externe a declarat că discuţiile au fost „progresive”. Întâlnirea din decembrie a avut loc după ce SUA, Marea Britanie şi UE au respins o ofertă a Iranului de a stopa îmbogăţirea uraniului la nivel de 60% şi de a permite inspecţii în capacităţile sale nucleare. Iranul s-ar putea confrunta cu o întoarcere la sancţiunile Consiliului de Securitate ONU după ce înţelegerea va expira din punct de vedere formal în octombrie, iar raportul IAEA ar putea fi primul pas în această direcţie.
„În lunile următoare va trebui să ne punem întrebarea dacă să folosim mecanismul pentru reinstituirea sancţiunilor”, a declarat Macron săptămâna trecută.
Administraţia Joe Biden a încercat să resusciteze înţelegerea şi a avut unele succese în 2022 dar de atunci negocierile nu au mai avut rezultate.
Nazila Golestan, un activist politic stabilit la Paris a declarat pentru DW în decembrie că influenţa regională a Iranului, care a slăbit în ultima vreme, şi frământările interne au adus regimul într-o poziţie vulnerabilă.
„Guvernul se confruntă cu o dublă criză. I se diminuează autoritatea acasă şi puterea în străinătate. Aceste presiuni ar putea forţa Iranul să adopte o poziţie mai conciliantă în negocierile internaţionale”, a declarat el.
Discuţiile de la Geneva au loc cu o săptămână înaintea învestiturii lui Donald Trump. Se aşteaptă ca administraţia sa să adopte o poziţie dură faţă de Iran şi programul său nuclear.
