Deutsche Welle Imigranți îngrijorați de derapajul spre dreapta al Europei
Succese substanțiale în scrutinul european, alegeri anticipate în Franța, estul Germaniei dominat de partidul Alternativă pentru Germania (AfD): dreapta radicală triumfă în Europa, iar oamenii cu trecut migraționist își fac griji pentru locul lor în societate, scrie Deutsche Welle.
Harta politică a Franței s-a colorat în brun. După alegerile europene, restul culorilor politice sunt niște picături invizibile, dacă nu privești atent. Rassemblement National, Partidul Adunarea Națională, radical de dreapta, a primit 31% din voturi, cu peste două ori mai multe decât alianța liberală a președintelui Emmanuel Macron, Renaissance (Renașterea). Astfel că șeful statului a convocat, încă din seara scrutinului european, alegeri anticipate pentru camera inferioară a Parlamentului de la Paris, Adunarea Națională. Și, din nou, după alegeri este înainte de alegeri.
În timp ce mulți europeni sunt preocupați de ideea că partidul lui Marine Le Pen ar putea forma guvernul în ultimii doi ani de mandat ai lui Macron, există un grup de oameni deosebit de îngrijorați: imigranții și descendenții lor.
„Imigranții din Franța se tem”
Raja Ali Asghar a venit la Paris din Pakistan în urmă cu 35 de ani și astăzi conduce Liga Musulmană Pakistaneză din Franța. „Imigranții care trăiesc aici sunt îngrijorați de viitorul lor”, spune el pentru DW. „Partidele de dreapta au avut întotdeauna opinii deosebit de ostile față de imigranți. Sub guvernarea lor, problemele imigranților ar crește”. Asghar anticipează posibile dezavantaje la angajări sau la accesarea beneficiilor sociale și se teme că situația va fi asemănătoare în toată Europa, în următorii câțiva ani.
Imigrat din Bangladesh în urmă cu 24 de ani, Satar Ali Suman, care conduce mai multe restaurante în Paris, vede lucrurile la fel: „Toată lumea știe că partidelor politice de dreapta nu le plac imigranții, în special musulmanii. Imigranților din Franța le este frică de zilele ce vor veni”.
„A sosit fascismul”
Autoarea franceză Emilia Roig este și mai clară: „Recunoașteți că fascismul a sosit – să vorbim despre el la timpul prezent. Negarea nu ne este de vreun ajutor, doar înrăutățește lucrurile”, a scris Roig pe Instagram. Iar organizația non-guvernamentală de asistență socială Ghett’Up, care lucrează cu tinerii migranți din suburbia pariziană Saint-Denis, explică, pe platforma X, în contextul recentelor și al viitoarelor alegeri: „Trebuie să trecem în modul de luptă”.
Și în Austria, rezultatul europarlamentarelor este văzut ca un test pentru scrutinul național care va avea loc în toamnă. Populiștii de dreapta de la FPÖ au devenit cea mai puternică forță politică, înaintea conservatorilor din ÖVP. În Italia, postfasciștii Fratelli d’Italia – ai șefei guvernului, Giorgia Meloni – au câștigat cele mai multe voturi la alegerile europene. În general, cele mai de dreapta facțiuni din Parlamentul European au obținut creșteri semnificative de reprezentare.
„Oamenii știu că AfD este un partid de extremă dreaptă”
În Germania, niciun partid nu a obținut la alegerile europene un progres mai mare ca Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune clasificată de serviciile secrete interne la nivel național drept presupus pericol extremist de dreapta și care are, în trei landuri din estul Republicii Federale, manifestări extremiste juridic confirmate. În trei landuri federale, inclusiv două dintre cele care au condamnat acțiunile AfD, au loc la toamnă alegeri regionale legislative – iar în toate acestea Alternativa pentru Germania a obținut cele mai bune scoruri la votul european.
„Nu este doar o problemă a comunității de migranți, ci a întregii democrații”, consideră președintele Consiliului Central al Musulmanilor din Germania, Aiman Mazyek. „Cred că părți din partidele democratice încă nu au înțeles acest pericol”, adaugă Mazyek într-un interviu pentru DW. „AfD este un partid popular, cel puțin în Germania de Est – nu vreau să mai aud niciodată basmul despre votul de protest. Sunt oameni care știu foarte bine că acesta este un partid cu ideologie de extremă dreaptă”.
Eyüp Kalyon, secretarul general al Uniunii Turco-Islamice de la Institutul German pentru Religie (DITIB), cea mai mare organizație umbrelă a comunității musulmane din Republica Federală, a vorbit pentru DW despre îngrijorarea cu privire la diviziunea socială: „Observăm că, în unele landuri, extremele – dreapta și stânga – reprezintă majoritatea. Ceea ce ambele au în comun sunt pozițiile populiste și protecționiste care otrăvesc climatul social”.
„Fiecare trebuie să contribuie”
Alegerile europene au coincis la Köln, în vestul Germaniei, cu aniversarea a 20 de ani de la atacul cu bombă cu cuie din cartierul turcesc, de pe Keupstrasse, în care 22 de persoane au fost rănite, unele grav. Ani mai târziu, după ce inițial au vehiculat ipoteza unei răfuieli de tip mafiot, anchetatorii au stabilit legătura între atac și gruparea teroristă de extremă dreaptă NSU, care a comis în timp zece crime motivate rasial.
„E o realitate greu de suportat faptul că AfD a devenit a doua cea mai puternică forță politică în Germania”, a scris pe platforma X Cihan Sinanoğlu, coordonatoarea proiectului de cercetare „Monitorul național de discriminare și rasism”.
„Oamenii știu că AfD este un partid de extremă dreaptă”
În Germania, niciun partid nu a obținut la alegerile europene un progres mai mare ca Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune clasificată de serviciile secrete interne la nivel național drept presupus pericol extremist de dreapta și care are, în trei landuri din estul Republicii Federale, manifestări extremiste juridic confirmate. În trei landuri federale, inclusiv două dintre cele care au condamnat acțiunile AfD, au loc la toamnă alegeri regionale legislative – iar în toate acestea Alternativa pentru Germania a obținut cele mai bune scoruri la votul european.
„Nu este doar o problemă a comunității de migranți, ci a întregii democrații”, consideră președintele Consiliului Central al Musulmanilor din Germania, Aiman Mazyek. „Cred că părți din partidele democratice încă nu au înțeles acest pericol”, adaugă Mazyek într-un interviu pentru DW. „AfD este un partid popular, cel puțin în Germania de Est – nu vreau să mai aud niciodată basmul despre votul de protest. Sunt oameni care știu foarte bine că acesta este un partid cu ideologie de extremă dreaptă”.
Eyüp Kalyon, secretarul general al Uniunii Turco-Islamice de la Institutul German pentru Religie (DITIB), cea mai mare organizație umbrelă a comunității musulmane din Republica Federală, a vorbit pentru DW despre îngrijorarea cu privire la diviziunea socială: „Observăm că, în unele landuri, extremele – dreapta și stânga – reprezintă majoritatea. Ceea ce ambele au în comun sunt pozițiile populiste și protecționiste care otrăvesc climatul social”.
„Fiecare trebuie să contribuie”
Alegerile europene au coincis la Köln, în vestul Germaniei, cu aniversarea a 20 de ani de la atacul cu bombă cu cuie din cartierul turcesc, de pe Keupstrasse, în care 22 de persoane au fost rănite, unele grav. Ani mai târziu, după ce inițial au vehiculat ipoteza unei răfuieli de tip mafiot, anchetatorii au stabilit legătura între atac și gruparea teroristă de extremă dreaptă NSU, care a comis în timp zece crime motivate rasial.
„E o realitate greu de suportat faptul că AfD a devenit a doua cea mai puternică forță politică în Germania”, a scris pe platforma X Cihan Sinanoğlu, coordonatoarea proiectului de cercetare ”Monitorul național de discriminare și rasism”.
Pe Keupstrasse are un magazin și Meral Sahin. Femeia este unul dintre liderii comunității din cartier. A fost implicată în comemorarea atacului din urmă cu 20 de ani, eveniment la care a fost prezent și președintele Frank-Walter Steinmeier. „Este incredibil de trist să vezi cum întreaga Europă alunecă spre dreapta. Ce înseamnă asta pentru noi toți? Nu cred că mulți oameni își dau seama. Trebuie făcut mai mult pentru a conștientiza amenințarea. Fiecare trebuie să aibă contribuția sa”.
„Pe măsură ce câștigă putere, crește și amenințarea”
Despre AfD s-a aflat în ianuarie că a organizat o întâlnire secretă la care s-a discutat despre cum ar putea fi „remigrate” – adică deportate – din Germania mase de oameni cu un istoric migraționist.
Dar preocupările grupurilor de populație cu trecut migraționist nu primesc răspuns adecvat, critică Tahir Della, de la Inițiativa Black People in Germany. „Mai degrabă, oamenii politici sunt îngrijorați de pierderea alegătorilor, de pierderea încrederii și, prin urmare, de pierderea puterii”, a observat Della. Cu toate acestea, problema centrală este alta: „Pe măsură ce aceste mișcări cresc și câștigă putere, crește și nivelul de amenințare pentru persoanele de culoare, migranți și refugiați”, atrage ea atenția, într-o discuție cu DW.
Centrele de consiliere pentru victime și poliția au avertizat recent despre o creștere semnificativă a crimelor comise de adepți ai dreaptei radicale în Germania – în special cu motivații rasiste și antisemite. După alegerile europene, mulți se tem că această situație de abia începe să se agraveze – pe întreg continentul.
