Deutsche Welle Ce se întâmplă în Siria după fuga lui Assad?

Despotul sirian Bashar al-Assad a pierdut puterea. Ţara se află în faţa unui nou început. Încotro se va îndrepta – asta depinde de o sumedenie de factori, scrie Deutsche Welle.

Pe rețelele de socializare circulă nenumărate înregistrări cu oameni care se bucură în numeroase regiuni ale Siriei de răsturnarea de la putere a dictatorului. Preşedintele nu se mai află la putere şi a părăsit ţara, a declarat duminică o purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova. Dar ea nu a precizat încotro s-a îndreptat. Ulterior agenţia TASS a informat că Rusia i-a acordat azil lui Assad şi familiei sale, din motive umanitare.

Potrivit datelor prezentate de Centrul sirian pentru monitorizarea drepturilor omului, Assad a plecat sâmbătă seară din Damasc la bordul unui avion privat. Şi armata siriană a confirmat că Assad a plecat din Siria la bordul unui avion.

Iar premierul sirian încă în funcţie a comunicat, la rândul său, că el nu se mai află în contact cu Bashar al-Assad. Înainte ca Rusia să informeze că i-a acordat azil lui Assad, circulau speculaţii că el s-ar mai putea afla în Iran sau Emiratele Arabe Unite.  

Acum întrebarea actuală este: ce se va întâmpla în Siria în continuare? Duminică dimineaţă, alianţa islamistă „Haiat Tahrir al-Sham” a publicat o primă declaraţie.

„Către alungaţii din întreaga lume: Siria liberă vă aşteaptă”. Videouri publicate în internet arată eliberarea deţinuţilor din mai multe închisori ale regimului, între altele din rău famata închisoare Saidnaya, aflată la nord de Damasc, în care au fost torturaţi şi ucişi mii de adversari ai regimului.

Islamişti moderaţi?

Dar cât de liberă va fi Siria în cele din urmă? Atenţia se îndreaptă în context mai ales asupra liderului miliţiilor islamiste HTS, Abu Muhammad al-Golani, care a ajuns să controleze în linii mari ţara.

Cum vede el viitorul Siriei? Aici există mai multe estimări. HTS a trecut printr-o evoluţie mai îndelungată, a declarat pentru DW expertul în materie de Siria André Bank din cadrul German Institute for Global and Area Studies (GIGA). 

Al-Golani s-a distanţat deja cu ani în urmă de reţeaua teroristă al-Qaeda. El este de asemenea considerat un adversar al organizaţiei jihadiste Statul Islamic. Aceasta înseamnă că el nu se consideră implicat într-o misiune împotriva vestului şi că se concentrază pe Siria. Se poate estima că vrea să instaureze în ţară o ordine salafistă.

Al-Golani emite el însuşi mesaje de moderaţie. De exemplu, în timpul ofensivei de la Alep, el a cerut cruţarea minorităţilor şi creştinilor.

În dialog cu postul american de televiziune CNN, el a declarat că vrea să edifice instituţii de stat care să cuprindă toate grupurile sociale ale ţării. Că nu s-au înregistrat până acum violenţe împotriva minorităţilor, este un „semnal plin de speranţă”, a declarat expertul James Dorsey, membru al Middle East Institute din Washington pentru DW. 

Mai sceptic s-a declarat fostul ambasador german în Siria, Andreas Reinicke. Potrivit lui, HTS este în continuare cantonată în ideologia al-Qaeda. De aceea viitorul minorităţilor creştine şi kurde din Siria este periclitat, a declarat el pentru agenţia de presă catolică KNA. 

Rolul Armatei Naţionale Siriene

Pe lângă HTS, şi alte grupări exercită influenţă în Siria. De partea HTS luptă şi Armata Naţională Siriană (SNA), apropiată de Turcia. SNA a fost acuzată în repetate rânduri de comiterea unor crime împotriva umanităţii. Inclusiv că a torturat kurzi. Concomitent există în cadrul acestei grupări şi mecanisme care împiedică astfel de crime, a declarat expertul în materie de Siria Omer Ozkizilcik, membru al Centrului de studii strategice Atlantic Council pentru revista Middle East Eye. 

Rămâne de văzut ce forţe se vor impune în interiorul SNA şi ce raporturi vor avea acestea cu concurentul HTS.

Un rol joacă şi miliţiile anti-Assad din sudul ţării. Sunt aliate cu HTS doar prin duşmănia faţă de dictatorul alungat de la putere. Din punct de vedere ideologic, ele se deosebesc radical de islamişti, fiindcă au doctrine seculare.

De asemenea, în nord kurzii vor încerca să reziste în faţa SNA şi a Turciei care se află în spatele organizaţiei. Şi acest conflict are un potenţial de violenţă considerabil.

Rusia, Iran, Turcia: rolul puterilor străine

Important pentru viitorul Siriei este comportamentul actorilor internaţionali. Probabil că Turcia va exercita o influenţă sporită, consideră James Dorsey.

Turcia ar putea miza pe un guvern islamist la Damasc. O problemă ar putea fi pentru Ankara un posibil conflict cu kurzii şi voinţa de descentralizare din partea HTS.

Marele pierzător este Iranul. A luptat ani de zile alături de Assad împotriva rebelilor, contribuind substanţial la victoria acestuia în războiul civil.

Teheranul s-ar putea implica militar în Siria. Pentru regimul de la Teheran ar fi o ocazie ideală pentru a se apropia cu trupe mai mult de Israel şi pentru a aproviziona cu armament miliţiile aliate Hezbollah, care tot împotriva Israelului luptă. Şi Iranul şi Hezbollah s-au retras zilele trecute din Siria.

Afectată de evenimentele din Siria este şi Rusia, care a sprijinit din 2015 regimul Assad în lupta cu rebelii. Drept răsplată Kremlinul a primit baza marină de la Tartus şi baza aeriană Hmeimim din apropiere de Latakia, pe coasta Mării Mediterane. Rusia îşi va apăra probabil aceste baze indiferent de circumstanţe. Şi acolo s-ar putea ajunge la ample violenţe.