Depozitul de la Cobasna în contextul tensiunilor din regiunea transnistreană și al războiului din Ucraina
Evacuarea munițiilor și echipamentelor militare de la Cobasna nu se prevede a fi efectuată în contextul războiului din Ucraina, subliniază fostul membru al Comisiei Unificate de Control (CUC), Ion Leahu. Mai mult ca atât, dosarul depozitului de la Cobasna nu reprezintă obiect al negocierilor dintre Chișinău și Tiraspol, a menționat șeful Biroului politici de reintegrare, Alin Gvidiani, într-un interviu cu ZdG.
Potrivit șefului Biroului politici de reintegrare, Alin Gvidiani, dosarul depozitului de la Cobasna nu reprezintă obiect al negocierilor dintre Chișinău și Tiraspol, cu toate că acest subiect este unul foarte important și sensibil, „de care depinde într-o anumită măsură și procesul de reglementare finală a conflictului”.
„Desigur că e prioritară evacuarea echipamentelor și a munițiilor militare de la acest depozit, precum și lichidarea stocurilor periculoase netransportabile, iar pentru aceasta se precaută un mecanism practic, care să fie transparent, sub egida partenerilor internaționali și cu respectarea standardelor în vigoare: de securitate, de protecție a sănătății și de ocrotire a mediului ambiant”, a menționat Alin Gvidiani.
Depozitul militar de la Cobasna deține 20.000 de tone de arme și muniții. Atât autoritățile de la Chișinău, cât și comunitatea internațională au solicitat evacuarea munițiilor, care sunt considerate a fi păstrate ilegal la Cobasna, potrivit fostului membru al Comisiei Unificate de Control (CUC), Ion Leahu. „În 2018, ONU chiar a adoptat o rezoluție prin care a cerut retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine și a munițiilor staționate ilegal pe teritoriul R. Moldova”, a spus acesta.
„Astăzi, în contextul războiului din Ucraina, evident, nimeni nu va încerca să evacueze prin Ucraina aflată în război asemenea încărcături. Rusia nu va întreprinde nimic legat de evacuarea acestui armament și muniții. Ei utilizează depozitele în scop de șantaj, afirmând că dacă ei nu vor fi aici, armamentul ar putea ajunge în diferite mâini, deși acel armament demult e în mâinile trupelor transnistrene sau a altor structuri separatiste, doar că nu are cine investiga și demonstra acest lucru. Ei motivează că depozitele ar trebui controlate tot de ei, ca acestea nu cumva să explodeze și insistă că fără paza rusească acel armament ar putea prezenta riscuri de atacuri teroriste”, a subliniat fostul membru al Comisiei Unificate de Control.
Depozitul militar din satul Cobasna a fost înființat în 1949, acolo fiind stocate o mare parte a munițiilor după retragerea trupelor sovietice din fosta RDG, Cehoslovacia și alte țări ale lagărului socialist. Acestea sunt păzite de un grup operativ al trupelor ruse (GOTR), dislocat în regiunea transnistreană la baza Armatei a 14-a, precum și de militari locali. Militarii ruși afirmă că îndeplinesc și misiuni de menținere a păcii.
Depozitul este amplasat în regiunea transnistreană, o zonă controlată de facto de Rusia și unde autoritățile R. Moldova nu au acces.
La cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), pe 21 septembrie, președinta Maia Sandu a cerut, de la tribună, „retragerea completă și necondiționată a trupelor ruse” și distrugerea muniției din depozitele de la Cobasna, „care reprezintă o amenințare la adresa securității și a mediului întregii regiuni”.
Găsiți aici interviul integral cu Alin Gvidiani, șeful Biroului politici de reintegrare.
