Deosebit de periculos: cum au decurs ultimele audieri pe cazul lui Julian Assange și de ce fondatorul WikiLeaks a devenit principalul inamic al democrației

Jurnalistul australian Julian Assange a obținut prima sa victorie în fața Înaltei Curți din Marea Britanie în ceea ce privește extrădarea sa în SUA. Fondatorul WikiLeaks se află în detenție de cinci ani, iar în Statele Unite riscă până la 175 de ani de închisoare pentru divulgarea secretelor militare. Prin secrete militare, autoritățile americane se referă la imagini cu armata lor care trage asupra civililor din Bagdad, capitala Irakului. Cazul extrădării lui Assange a atras atenția multor organizații media și de apărare a drepturilor omului, cele mai multe dintre acestea opunându-se extrădării fondatorului WikiLeaks în SUA.

Novaia Gazeta Europe povestește cum s-a transformat Assange într-unul dintre cei mai controversați jurnaliști ai vremurilor noastre și cum lupta sa pentru libertatea de informare a dus la faptul că acum acesta ar putea sta în spatele gratiilor pentru tot restul vieții.

Într-o luptă fără sfârșit

„Simt că se poate întâmpla orice. Julian ar putea fi foarte aproape de a fi eliberat sau ar putea fi foarte aproape de a fi pus într-un avion și de a nu mai vedea niciodată libertatea”, așa își descria soția lui Julian Assange, Stella, starea ei cu câteva zile înainte de proces.

La 20 mai, Înalta Curte britanică lua în considerare extrădarea lui Julian Assange în Statele Unite. După mai multe ore de ședință, la care jurnalistul însuși nu a putut participa din motive de sănătate, judecătorul a dat un verdict – Assange poate face apel. Aceasta este prima victorie pentru apărătorii jurnalistului după mulți ani, într-un proces care durează de 5 ani.

Autoritățile americane l-au acuzat pe Assange pe 17 capete de acuzare pentru încălcarea legii americane privind spionajul, obținerea de documente militare secrete și conspirație pentru a sparge rețeaua informatică a Pentagonului.

Dacă va fi găsit vinovat, acesta ar putea fi condamnat la 175 de ani de închisoare.

În editorialul său pentru The New York Times, James Kirchick, membru senior al Fundației pentru Drepturi Individuale și Exprimare, a scris că o astfel de acuzație „poate suna ca o mișcare necinstită”.

„Dar asta este ceea ce jurnaliștii, în special cei care se ocupă de probleme de securitate națională, fac în fiecare zi pentru a-i ține pe cetățeni mai bine informați”, a adăugat el.

Aceasta este prima dată când Legea spionajului a fost folosită împotriva unui jurnalist. Realizând că represiunea împotriva presei încalcă Primul Amendament privind libertatea de exprimare din Constituția americană, adjunctul procurorului general, în timp ce anunța cazul lui Assange, a declarat că fondatorul WikiLeaks nu este deloc un jurnalist.

În spatele cortinei

Născut în 1971 în orășelul australian Townsville, Assange nu a fost la început un jurnalist. La vârsta de 16 ani, Julian a devenit interesat de computere și a început să facă hacking.

Assange a lucrat ca și consultant în domeniul securității cibernetice și a studiat la Universitatea din Melbourne, la departamentul de fizică. Totuși, trecutul de hacker l-a determinat pe acesta să vrea să creeze o platformă cu ideea principală de „transparență radicală și adevăr”. Astfel, în 2006, Assange a fondat WikiLeaks. Conform ideii sale, oamenii puteau trimite anonim spre publicare materiale secrete ale agențiilor de informații și ale guvernelor țărilor.

În primii câțiva ani pe site au apărut documente importante despre închisoarea de la baza militară americană Guantanamo Bay, documente interne ale Bisericii Scientologice și scurgeri de corespondență ale candidatei republicane la vicepreședinția din 2008, Sarah Palin.

Adevăratul vârf de popularitate a avut loc în 2010, când a fost lansat videoclipul „Collateral Murder”. Înregistrarea arată cum un elicopter american Apache trage asupra a doi jurnaliști și a mai multor civili irakieni în 2007. Armata a declarat că echipajul elicopterului a crezut că ținta erau insurgenți înarmați, nu civili. Înregistrarea, împreună cu alte 750 000 de documente, a fost transmisă lui Assange și WikiLeaks prin intermediul lui Chelsea Manning. Aceasta, după ce a obținut acces la datele clasificate, le-a trimis jurnalistului.

Chelsea Manning a lucrat ca analist de informații cu acces la date secrete. În mai 2010, Manning a fost arestată din cauza transferului de documente clasificate către Assange. Chelsea Manning a fost eliberată abia în 2017, după o grațiere din partea președintelui american Barack Obama.

După aceea, WikiLeaks a devenit celebru în întreaga lume.

12 ani sub asediu

În 2010, autoritățile suedeze au emis pe neașteptate un mandat de arestare pe numele lui Assange într-un caz de viol în care erau implicate două femei. Jurnalistul australian a calificat imediat acuzațiile drept „motivate politic”. În luna decembrie a aceluiași an, Assange a fost arestat în Marea Britanie în baza unui mandat european de arestare, dar a fost eliberat pe cauțiune.

Deja în timpul persecuției sale de către autoritățile suedeze, Assange a publicat noi documente. De data aceasta, aproape 2,5 milioane de scrisori de la politicieni sirieni, ministere și companii guvernamentale, datând din 2006. Acestea confirmau legăturile guvernului american cu administrația lui Bashar al-Assad, căruia i s-ar fi opus, precum și asistența acordată în activitatea companiilor occidentale din Siria.

Ultima dată, Assange a fost în libertate în 2012. În acel an, jurnalistul și fondatorul WikiLeaks s-a aflat în detenție de facto la ambasada ecuadoriană din Londra. Assange se afla acolo după ce a cerut azil în urma unui apel eșuat în cazul de viol din Suedia. Pentru a evita extrădarea în Suedia, el a fost nevoit să se refugieze în ambasadă. Acolo a trăit timp de șapte ani.

Următorul atac asupra lui Assange a fost mult mai grav. Dacă în timpul președintelui american Barack Obama, autoritățile americane au evitat conflictul cu comunitatea jurnalistică și nu s-au atins de fondatorul WikiLeaks, atunci administrația Donald Trump nu a ezitat să îl atace pe Assange. La 11 aprilie 2019, acesta a fost reținut la Londra. Ambasada Ecuadorului, care anterior îi revocase statutul de cetățean al lui Assange, nu a împiedicat poliția britanică să îl ia în custodie pe jurnalist. De atunci, el a fost reținut în închisoarea de înaltă securitate Belmarsh din sud-estul Londrei.

Soarta lui Assange trebuia să fie decisă în martie, dar instanța a amânat apoi audierea până când SUA vor oferi garanții pentru un „proces echitabil” pentru jurnalist. În cadrul ședinței de judecată de luni, echipa de avocați a lui Assange a declarat că judecătorii nu ar trebui să creadă afirmațiile procurorilor americani potrivit cărora jurnalistul australian ar beneficia de protecția Primului Amendament. Strategia avocaților s-a bazat pe ideea că, întrucât fondatorul WikiLeaks este cetățean australian, acesta ar putea fi discriminat. Această tactică a funcționat, iar instanța a decis că garanțiile americane sunt insuficiente.

Assange este susținut de mulți colegi jurnaliști și politicieni. Fostul lider al Partidului Laburist britanic Jeremy Corbyn a declarat că „jurnalismul nu este o crimă”. Le Monde, The New York Times, El Pais și alte publicații au publicat editoriale în susținerea sa.

Viitorul lui Assange este încă incert. La 10 aprilie, Joe Biden a anunțat că SUA ar putea înceta urmărirea penală a lui Assange la cererea Australiei. Cu câteva luni mai devreme, în februarie 2024, Parlamentul australian a aprobat o moțiune pentru transportarea și eliberarea jurnalistului în țara sa de origine.

Data următoarei audieri nu a fost încă stabilită. Între timp, soția lui Assange este „ușurată”. „Statele Unite ar trebui să analizeze situația și să renunțe imediat la acest caz”, a adăugat ea.