Decretele de „urgență” ale lui Igor Dodon din 2 noiembrie: A retras cetățenia ex-deputatului român Cristian Rizea și a aprobat 3 dosare din controversatul program cetățenie contra investiții
Candidatul independent Igor Dodon a anunțat ieri că a revenit pentru o zi la serviciu. Asta pentru că ar fi avut mai multe decrete importante de semnat, fără a oferi detalii. În cadrul briefingului din această dimineață, Dodon doar a menționat că a retras cetățenia ex-deputatului român Cristian Rizea condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare în România și care s-a refugiat la Chișinău.
„Ieri am revenit la funcția de președinte, erau mai multe urgențe. Astăzi deja am scris din nou cerere de concediu și voi fi în concediu pentru următoarele 10 zile, până la alegeri, dar dacă va apărea din nou o urgență pot să revin din nou pentru a semna decrete. Au fost mai multe urgențe legate de semnarea unor decrete cu promovarea unor legi, subiecte ce țin de stabilitatea economică și socială pe perioada de criză și pandemie. A fost și un decret interesant pe care ieri l-am semnat. S-a discutat mult în presă despre un oarecare Rizea, cetățean al României care s-a ascuns în Moldova și vreau să vă spun că la propunerea comisiei pentru cetățenie ieri am semnat un decret prin care am anulat cetățenia acestui personaj și deja organele competente din Republica Moldova și România trebuie să facă schimb de informații și să întreprindă acțiuni pentru a-l expulza din țară pe acest criminal conform justiției din România”.
Monitorul Oficial din această dimineață arată că Igor Dodon a semnat fix 5 decrete cu numărul de ordine 162,163, 164, 165 și 166. Nu e clar care a fost urgența, de vreme ce primele 4 decrete prevăd doar subiecte ce țin de acordarea sau retragerii cetățeniei unor persoane, iar al 5-lea prevede aprobarea unor simboluri teritoriale ale comunei Lipnic. Alte „decrete cu promovarea unor legi, subiecte ce țin de stabilitatea economică și socială pe perioada de criză și pandemie” despre care spune Dodon, nu se regăsesc cel puțin în ediția de astăzi a Monitorului Oficial.
Primul decret însă, prevede acordarea cetățeniei moldovenești a unui grup de 12 persoane care au aplicat în cadrul programului cetățenie prin investiție. Este vorba despre aprobarea a 3 dosare prin care aplicanții, împreună cu familiile lor le primesc.
Numele acestora însă este secretizat și apare sub forma numărului de la dosar. Astfel, primul grup, SP/21/2019 îl reprezintă o familie de 7 persoane. Al doilea, SP/29/2019 este o altă familie din 4 persoane și dosarul SP/35/2019.
Programul de cetățenie prin investiții a fost promovat în timpul guvernării Partidului Democrat condus de Vladimir Plahotniuc și a fost abrogat abia în iunie 2020 fiind contestat de opoziție. Asta pentru că ar fi permis obținerea cetățeniei unor persoane dubioase din străinătate.
Proiectul pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care făcea posibilă acordarea cetăţeniei R. Moldova unor cetăţeni străini sau apatrizi în schimbul investiţiilor (Legea cetăţeniei prin investiţie), a fost înregistrat la Parlament pe 1 decembrie 2016, de către un grup de deputaţi din care făcea parte Andrian Candu, colegii săi democraţi Sergiu Sârbu, Igor Vremea, Corneliu Padnevici şi liberalul Roman Boţan.
Pe 16 decembrie 2016 proiectul de lege a fost votat în lectura a doua. Peste 5 zile, modificările legislative au fost promulgate de preşedintele Nicolae Timofti, iar pe 27 decembrie au fost publicate în Monitorul Oficial.
La aproape un an de la adoptarea modificărilor legislative, în octombrie 2017, prin Hotărâre de Guvern, a fost aprobat „Regulamentul cu privire la dobândirea cetăţeniei prin investiţie”, iar în martie 2018, Ministerul Economiei şi Infrastructurii (MEI) a publicat un proiect de hotărâre pentru modificarea respectivului regulament.
Ziarul de Gardă a scris anterior că concomitent cu modificările efectuate de Guvern la „Regulamentul cu privire la dobândirea cetăţeniei prin investiţie”, şi în Parlament se pregăteau modificări legislative pentru a facilita acordarea cetăţeniei contra investiţii. Astfel, la iniţiativa unui grup de deputaţi PDM, a fost modificată şi completată „Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte” şi „Legea cetăţeniei R. Moldova”.
Câteva amendamente propuse atunci de Eugeniu Nichiforciuc, deputat PDM, cu câteva zile înainte de votarea în a doua lectură, au creat tensiuni în interiorul Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului, ceea ce a dus la demisia deputatul liberal Roman Boţan, pe atunci preşedinte al Comisiei, fiind nemulțumit de modificările prezentate.
Până la urmă, toate propunerile au devenit lege după şedinţa din 31 mai 2018, când proiectul a fost votat în lectură finală cu suportul a 54 de deputaţi.
Pe 28 februarie anul curent, la propunerea Blocului ACUM, deputații au votat în cea de-a doua lectură instituirea moratoriului asupra Legii privind cetățenia prin investiție. Deși în prima lectură s-a votat aplicarea moratoriului până la sfârșitul anului 2020, Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a propus modificarea acestui termen, prin aplicarea moratoriului până la 1 septembrie 2020.
Conform proiectului votat, cererile privind dobândirea cetățeniei prin investiție depuse până la data intrării în vigoare a Legii nr.107/2019 pentru instituirea moratoriului vor fi examinate în modul stabilit de Guvern, iar termenul contractelor de prestare a serviciilor publice de elaborare, implementare şi promovare internaţională a Programului de dobândire a cetăţeniei prin investiţie pentru Guvernul Republicii Moldova cu agenţii acreditaţi se va prelungi cu o perioadă egală perioadei moratoriului.
Moratoriul va fi prelungit pentru examinarea acestei Legi și pentru luarea unei decizii finale cu privire la Programul de dobândire a cetățeniei din investiții.
Primul moratoriu de patru luni a intrat prima dată în vigoare la 23 august 2019, fiind ulterior prelungit până la 20 februarie.
În luna iunie 2019, deputații ACUM și PSRM au votat abrogarea legii cetățeniei prin investiție doar în prima lectură.
