De ce anunțul privind condamnarea lui Ilan Șor la 15 ani de închisoare a venit de la politicieni și nu de la procurori
Anunțul despre decizia pronunțată joi, 13 aprilie, de Curtea de Apel Chișinău prin care deputatul fugar Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare a stârnit mai multe reacții în spațiul online, inclusiv în legătură cu faptul că primele informații au fost publicate de politicieni, ci nu de autoritățile abilitate.
Astfel, ZdG a solicitat precizări de la președinta Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, Olesea Stamate, prima persoană care a anunțat pe rețelele de socializare despre sentința în dosarul lui Șor, dar și de la Președinție, având în vedere că Procuratura Anticorupție, instituția care a instrumentat dosarul și care era responsabilă de comunicarea pe caz, încă nu comunicase public despre rezultat ședinței de judecată.
Deputata Olesea Stamate a afirmat că nu vede de ce ar fi relevant care a fost prima sursă care a făcut publică informația, și că ar fi vorba despre faptul că „unele surse s-au mișcat mai rapid în a face postarea”.
„Dacă ați observat, politicienii care mai au și studii juridice întotdeauna au fost foarte atenți în discursul lor când au vorbit de Ilan Șor. Noi niciodată nu ne-am permis, cel puțin cei care sunt juriști, să spunem că el este hoț, pentru că el a beneficiat de prezumția nevinovăției chiar dacă a fost condamnat în prima instanță. Acum, când instanța de apel a emis o hotărâre care este definitivă și executorie, eu în postarea mea doar am constat acest fapt. Nu am făcut comentarii”, a spus președinta Comisiei parlamentare.
Întrebată dacă știa că Procuratura nu anunțase public încă despre condamnarea lui Ilan Șor, aceasta a negat și a menționat că a fost informată „de cineva din colegi, care nici măcar nu-i din instanțele de judecată și nici nu-i din Procuratură”.
De cealaltă parte, Direcția informare și comunicare cu mass-media din cadrul Președinției, într-un răspuns pentru ZdG, a menționat că „postarea pe pagina de Facebook a președintei Maia Sandu a apărut în jurul orei 18:25, iar presa a dat cu câteva minute mai devreme, în timp ce Curtea de Apel a pronunțat dispozitivul deciziei în dosarul Șor la 17:55”. Totuși, informațiile apărute în presă, la care face referire Direcția, o citează pe Olesea Stamate, informația nefiind confirmată oficial atunci.
Totodată, potrivit Președinției, atunci când șefa statului a scris că „acest lucru a fost cerut de noi pentru a se face dreptate poporului”, s-a referit la cetățenii R. Moldova.
Tot joi, și fostul ministru al Justiției Sergiu Litvinenco, care în prezent nu ocupă o funcție publică dar este în continuare vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a anunțat că „Curtea de Apel Chișinău cu câteva minute în urmă a decis condamnarea lui Ilan Șor la 15 ani de închisoare cu executare în dosarul Fraudei bancare”.
Puțin mai târziu, fosta prim-ministră Natalia Gavriliță a scris că „am obținut finalitate în cauza fugarului Ilan Șor, care nu doar a sărăcit oamenii, dar care continuă să utilizeze banii furați pentru a pune la bătaie viitorul european al copiilor noștri”.
Cu toate acestea, nici prim-ministrul Dorin Recean și nici ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru nu au publicat pe rețelele sociale mesaje privind decizia instanței în cauza penală a lui Ilan Șor.
Decizia din 13 aprilie a magistraților de la Curtea de Apel Chișinău
Vineri, 14 aprilie, pe portalul instanțelor de judecată a fost publicat dispozitivul deciziei Curții de Apel. Decizia este susceptibilă de a fi pusă în executare din momentul adoptării, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție a R. Moldova, în termen de 30 zile, din momentul pronunțării deciziei motivate, care va avea loc public, la 30 mai 2023, ora 14:00.
ilan șor curtea de apel Chișinău by Ziarul de Gardă on Scribd
Curtea de Apel Chișinău a publicat un comunicat de presă în care a făcut apel la necesitatea ponderii discursurilor care vizează aprecierea soluțiilor instanțelor de judecată și a reiterat că hotărârile judecătorești reprezintă un pilon al statutului de drept și urmează a fi respectate, inclusiv prin declarații, „care nu trebuie să știrbească, într-un mod inacceptabil, independența autorității judecătorești”.
„Or, independența judecătorească constituie o garanție fundamentală pentru asigurarea supremației legii și a unei justiții echitabile. Facem apel către toate persoanele, care expun mesaje publice cu privire la soluțiile adoptate de instanța de judecată, să manifeste corectitudine în discursurile sale și să se abțină de la orice comentarii care ar putea fi catalogate drept influențe asupra procesului de înfăptuire a justiției”, subliniază Curtea de Apel.
Reprezentanții Curții de Apel afirmă că respectă dreptul cetățenilor la libertatea de exprimare, însă reamintește că atunci când își realizează această libertate, „urmează să o facă cu respectarea cadrului legal, să asigure respectul datorat independenței justiţiei şi autorităţii hotărârilor judecătorești definitive, întrucât numai respectând aceste valori se pot asigura ordinea de drept şi echilibrul social, statul de drept şi supremaţia legii”.
ZdG a scris că condamnarea la 15 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pronunțată de Curtea de Apel Chișinău în privința lui Ilan Șor a fost decisă de un complet de judecători format din Ion Bulhac, Silvia Gârbu și Marcel Juganari.
Joi, 13 aprilie 2023, la ora 17:55, după două zile de dezbateri judiciare, CA Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în dosarul Șor, care face parte din dosarul ,,Frauda bancară”, prin care Ilan Șor a fost recunoscut culpabil și a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani. Potrivit deciziei, Ilan Șor urmează să restituie peste 5,2 miliarde de lei Băncii de Economii, se arată într-un comunicat al Procuraturii Anticorupție.
Curtea de Apel Chișinău a:
- respins ca tardiv apelul comun al avocaților Calaida si Colenco;
- respins ca neîntemeiat apelul avocaților Balan și Ulanov;
- admis apelul acuzatorului și reprezentatului Băncii de Economii (BEM);
- casat parțial sentința primei instanței, cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care:
- A fost recunoscut culpabil Ilan Șor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal (escrocherie), cu stabilirea pedepsei de 12 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani;
- A fost recunoscut culpabil Ilan Șor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 243 alin. (3) din Codul penal (spălarea de bani), cu stabilirea pedepsei de 6 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis;
- Conform art. 84 din Codul penal, a-i stabili pedeapsa definitiva de 15 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani.
Termenul de închisoare se va calcula din momentul reținerii, cu includerea perioadei aflării in arest. Acțiunea civilă a BEM a fost admisă integral, cu încasarea acesteia în mărime de 5,29 de miliarde de lei din contul inculpatului, se precizează în comunicatul Procuraturii Anticorupție.
Reţinut în mai 2015, Ilan Şor a fost condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, dar instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă. Din 2017, timp de șase ani, dosarul s-a aflat la Curtea de Apel Chișinău și Curtea de Apel Cahul, avocații lui Șor cerând de mai multe ori strămutarea examinării cauzei penale.