De ce a scăzut populația R. Moldova? Rezultatele Recensământului 2024, explicate de un sociolog

Rezultatele preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) 2024, publicate pe 30 ianuarie, arată o scădere a populației cu circa 13,9% în comparație cu anul 2014, dar și o îmbătrânire a acesteia. Sociologul Vasile Cantarji a explicat pentru Ziarul de Gardă cauzele mai multor fenomene, care au fost relevate de rezultatele RPL 2024.

Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), descreșterea numărului populației în această perioadă a fost influențată de reducerea sporului natural al populației, în special în perioada pandemică, și de soldul negativ al migrației externe.

Totodată, conform datelor de la Recensământ, peste 437 de mii de persoane au 65 de ani și mai mult. Dintre persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste, 61,9% sunt de sex feminin. 

După cum explică sociologul Vasile Cantarji, acest lucru se datorează faptului că „speranța de viață este mai mare la femei decât la bărbați din cauza stilului de viață mai riscant al bărbaților și predispunerii mai mari a acestora la anumite vicii, precum fumatul și consumul de alcool.” 

În plus, anume din cauza faptului că populația de gen feminin este mai în vârstă, iar dizabilități „au incidență net superioară în rândul vârstnicilor”, numărul femeilor care au dizabilități de vedere, auz și mobilitate este mai mare în rândul femeilor, explică expertul.

„R. Moldova trece printr-un proces prin care alte țări din Europa au trecut cu vreo 50-100 de ani în urmă – urbanizarea” 

Rezultatele preliminare mai arată un proces de urbanizare a țării. 

„R. Moldova trece printr-un proces prin care alte țări din Europa au trecut cu vreo 50-100 de ani în urmă – urbanizarea. Din cauza industrializării, a apărut o cerere mai mare de forță de muncă în centrele urbane, unde este concentrată industria. Odată cu liberalizarea pieței, a devenit clar că nu este nevoie în mediul rural de atâta forță de muncă, respectiv, oamenii au început să-și caute de lucru în altă parte: peste hotare sau în oraș. Este un proces inevitabil, deși acesta duce la tragica dispariție a satelor”, explică sociologul. 

Analizând rezultatele care se referă la etniile declarate de respondenți, Cantarji a constatat că, deși cifrele arată o creștere a ponderii cetățenilor care s-au declarat drept moldoveni, români și romi, și o scădere în cazul celorlalte etnii, numeric s-a redus numărul populației de toate etniile. 

„Aparent, a crescut numărul românilor, dar, de fapt, a crescut ponderea moldovenilor care se consideră și se declară români, deși este, în principiu, același grup etnic. Ar fi corect de calculat românii și moldovenii împreună, dar ei oricum au scăzut cu 23%”, a punctat acesta.

În cazul scăderii numărului celor care se declară ruși și ucraineni, Cantarji spune că motivul ar fi vârsta înaintată a acestora. 

„Populația rusă și ucraineană, și în 2014 a fost puțin mai în vârstă decât celelalte grupuri etnice, respectiv, mortalitatea este mai mare”, susține sociologul.

De cealaltă parte, găgăuzii și bulgarii ar putea fi în scădere numerică din cauza predispunerii la emigrația definitivă, potrivit sociologului.

„Dacă, în cazul moldovenilor, mulți au lucrat 10-20 de ani în Federația Rusă, dar nu au rămas definitiv acolo, în cazul bulgarilor și găgăuzilor, pot să admit că rata celor care au rămas acolo a fost una mai mare”, consideră Vasile Cantarji.

Un alt motiv al scăderii numărului bulgarilor și găgăuzilor, potrivit acestuia, ar fi urbanizarea, care presupune deseori căsătorii mixte. În rezultatul acestor căsătorii, copiii se declară a fi de etnia unuia dintre părinți, inclusiv din cauza mediului în care cresc. 

Limba vorbită și religia

În urma publicării rezultatelor RPL 2024, se atestă o pondere mai mare a celor care au declarat limba română drept maternă se observă în municipiul Chișinău – 47,9%. „Așa a fost dintotdeauna. Elita intelectuală este concentrată în Chișinău”, explică sociologul Vasile Cantarji. 

Totodată, majoritatea locuitorilor din R. Moldova se declară creștini ortodocși – 95%. Totuși, Vasile Cantarji spune că majoritatea locuitorilor s-au declarat creștini ortodocși, pentru că părinții lor astfel s-au identificat. Sociologul mai spune că în cadrul unui studiu a fost stabilit că doar aproximativ 12% dintre locuitorii R. Moldova într-adevăr împărtășesc crezul și practică cele prevăzute de religia creștin-ortodoxă.

„Dacă dăm o definiție de practicare a religiei, vom avea neplăcuta surpriză să observăm că o mică parte a populației practică această religie. Una este să te declari, alta e să practici”, subliniază sociologul. 

Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) a fost desfășurat în perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024.