„Dacă politicului i-ar păsa într-adevăr de calitatea alegătorilor, dar și de calitatea politicienilor și funcționarilor publici, educarea și pregătirea acestora ar deveni o prioritate națională”

La 5 noiembrie 2023 în Republica Moldova vor avea loc alegeri locale generale. În cadrul acestui exercițiu electoral vor fi aleși pentru un mandat de patru ani 898 de primari și 11 058 de consilieri locali. Noul Cod electoral, adoptat în decembrie 2022, prevede micșorarea vârstei minime a candidaților la funcția de primar de la 25 la 23 de ani. Pentru candidații la funcția de consilier local, vârsta minimă este de 18 ani. 

Despre participarea tinerilor în procesele electorale din Republica Moldova am discutat cu Doru Curoșu, în prezent antreprenor, fost membru al organizației europene „European Youth Forum”, ex-președinte al Consiliului Național al Tineretului (CNTM), tânărul moldovean care în 2016 a fost inclus de revista „Forbes” în top 30. În 2015, la vârsta de 25 de ani, Doru a activat în calitate de consilier în domeniul tineretului la Ministerul Tineretului și Sportului.

— Crezi că o persoană tânără, care nu a participat niciodată la un proces electoral în calitate de alegător, poate să facă față în funcția de consilier într-o administrație publică? Or, ce cunoștințe și ce calități ar trebui să aibă o persoană care merge pentru prima oară la vot și una care candidează la vârsta de 18-20 de ani pentru o funcție publică?

— La o astfel de  întrebare pot răspunde doar cu: „depinde de persoană”. Cunosc tineri care la vârsta de 18 ani sunt mai pregătiți și au un potențial de învățare mult mai mare decât a funcționarilor cu ani de experiență. Nimeni nu se naște învățat, nimeni nu se naște primar sau funcționar public. Cred că în fiecare localitate sunt tineri care pot, trebuie și au dreptul să fie încurajați spre astfel de experiențe, din care vor învăța, iar în cazul în care nu vor excela din prima, cu siguranță vor învăța și vor fi mai buni în următoarele alegeri. Deci da, un tânăr fără experiență poate un un funcționar bun, poate chiar mai bun decât unul cu experiență de funcții, dar cu valori și rezultate negative. Cred că problema nu e în vârsta tinerilor, dar în lipsa de mentori și exemple pozitive de la care tinerii pot învăța, ca apoi ei să crească și să devină acei funcționari la care visăm cu toții. Ambii, atât alegătorul cât și un tânăr funcționar trebuie să fie deschiși spre învățare, trebuie să fie curioși și să poată să se documenteze. Ambii trebuie să poată gestiona cu informația din mediul online și nu numai, să delimiteze fake news-ul de informația veridică. Un tânăr funcționar trebuie să fie integru și să nu se lase manipulat, să fie deschis spre comunicare cu cetățenii, să fie un bun ascultător și empatic. 

— Este binevenită micșorarea vârstei minime a candidaților la funcția de primar de la 25 la 23 de ani? 

— Desigur, nu văd o mare diferență în schimbarea vârstei. Comparativ cu acum 10-15 ani, tinerii de azi au acces la mai multă informație, mai multe experiențe practice – voluntariat, stagii de practică, activități non-formale, interacțiune cu politicul etc. Analizând cum eram și gândeam eu la ai mei 23, cred că puteam fi un primar bun într-o localitate, având deja cinci ani de experiență de voluntariat, de colectare de fonduri, coordonare de proiecte și echipe, comunicare și activități internaționale. Acum, peste 10 ani, tinerii la 23 de ani au și mai multe oportunități, experiențe, rezultate, cel puțin o facultate absolvită, poate chiar și un masterat. Vârsta nu contează atât de mult, pe cât contează experiența din spate și dorința de a face o schimbare. Chiar mai mult de atât, cred că în Moldova e posibil de micșorat și vârsta pentru dreptul la vot, la 16 ani, așa cum multe țări deja au acest drept. Am putea începe cu alegerile locale, iar treptat, prin programe naționale și prioritizarea educației tinerilor alegători, dreptul la vot la 16 ani, să devină un drept absolut.

— E suficient să le oferim tinerilor dreptul de a participa în calitate de candidați la funcția de primar sau consilier, sau e necesar să lucrăm și asupra calității pregătirii acestora pentru astfel de funcții, și în ce mod?

— Răspunsul e evident. Dacă politicului i-ar păsa într-adevăr de calitatea alegătorilor, dar și de calitatea politicienilor și funcționarilor publici, educarea și pregătirea acestora ar deveni o prioritate națională. Respectiv, la moment putem vedea cât de prioritar este acest lucru. Oricum, comparativ cu acum 10-15 ani, azi se investește mult mai mult în educarea și informarea alegătorilor. Există zeci de programe  naționale și locale, foarte multe proiecte și inițiative civice, evenimente, dezbateri, întâlniri cu tinerii și funcționarii publici etc. Sunt  optimist ca aceste acțiuni pe termen lung vor crește rata de participare la alegeri.

— La scrutinul local din 2019, 108 persoane sub 35 de ani au devenit primari de localități (12% din total primari aleși), patru dintre ei, cei mai tineri, aveau 25 de ani la momentul în care au câștigat mandatul (vârsta minimă pentru a candida, la acel moment). E un rezultat bun, în viziunea ta, sau avem nevoie de mai mulți tineri în primării? 

— Cunosc cel puțin doi dintre acei tineri primari, unul fiind din satul Păulești, de fapt și cel mai tânăr primar ales încă în 2016 și obținând ulterior și un al doilea mandat. Cunosc și rezultatele pe care aceștia au reușit să le facă în mandatul lor – au reușit să atragă investiții, parteneriate, să dezvolte localitatea și să creeze oportunități pentru localnici. E bine că avem tineri primari, și ar fi minunat să avem și mai mulți în următoarele alegeri. Ce ar motiva tinerii să candideze? Cred că toate cele menționate mai sus. Tinerii pregătiți vor avea mai multă încredere să candideze și să-și asume o responsabilitate atât de mare ca viața și confortul vecinilor din satul lor.

— Dacă e să ne referim la participarea tinerilor în calitate de alegători, la ultimele trei scrutine naționale din 2019, 2020 și 2021, prezența la vot a tinerilor și tinerelor a oscilat între 37% și 51%. La ultimele alegeri locale generale, din 2019, prezența la urne în primul tur a tinerilor și tinerelor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani a fost de 27,3%.  De ce nu participă tinerii în număr mai mare la procesul de votare?

— Tinerii sunt prea des blamați pentru participarea slabă la vot, cu toate astea, analizând statisticile de la ultimele alegeri, rata participării tinerilor din țară a scăzut, în timp ce numărul votanților tineri din diasporă a crescut, oare asta ar însemna că tinerii activi civic migrează? În același timp în alegerile locale a crescut interesul tinerilor de a candida în funcții cheie, crescând și numărul de alegători susținători. Respectiv, o bună parte din problemele ce influențează participarea tinerilor la vot sunt greu cuantificabile. Sondajele realizate în rândul tinerilor, cu scopul de a identifica aceste probleme, sunt puțin reprezentative și deseori au drept subiecți doar tinerii integrați în sistemul educațional, care nu reprezintă un tot întreg din numărul tinerilor rămași în țară. Una din problemele legate de participarea tinerilor la vot ține de locul aflării acestora în ziua alegerilor. În prezent, aproximativ 30 de mii de studenți cu domiciliul în afara Chișinăului sunt înmatriculați la universitățile din capitală, iar alte câteva mii de elevi, cu același statut, urmează cursurile colegiilor și școlilor profesionale. Alți câteva zeci de mii de tineri locuiesc în Chișinău, fără a-și declara noul domiciliu sau a-și modifica viza de reședință. Respectiv, în ajunul sau în ziua scrutinelor naționale, aceștia se pomenește în situația de a întreprinde unele acțiuni suplimentare pentru a-și putea exercita dreptul de vot, iar din păcate, având o infrastructură națională slab dezvoltată și costuri suplimentare de bani și timp, tinerii renunță să meargă la vot la locul de domiciliu. Un alt motiv pe care l-au menționat tinerii în discuțiile avute cu ei, este lipsa de educație în acest domeniu, pregătirea și informarea lor, și accesul limitat la informații care ar facilita procesul ca aceștia să meargă la vot, de exemplu: nu știu unde pot vota, procedura pentru votare, cum pot primi drept de vot la o altă locație decât cea a domiciliului, dar cel mai important nu cunosc candidații din prea puțină promovare egală a tuturor. Sigur, unii ar zice că această informație este online disponibilă, promovată online, la TV, radio, dar oare ea este suficient de bine direcționată spre grupul țintă – tinerii, sau este făcută pentru publicul larg?

— Care crezi că ar fi câteva soluții pentru a înregistra o rată mai mare de participare populației tinere la vot? 

— Pentru a crește rata de participare a tinerilor la vot e nevoie de instrumente „moderne” de comunicare cu ei, pe lângă educația formală, tinerii vor să fie conectați pe aceste subiecte mereu, nu doar înainte de alegeri. La fel, pe termen scurt, implementarea votului electronic ar putea răspunde la cel puțin două provocări majore din prezent: emigrarea în masă a tinerilor și rata scăzută de notificare privind modificarea domiciliului și reședinței în ajunul zilei de vot. Practic votul electronic ar scuti votanții, inclusiv cei tineri, de procedurile de înregistrare prealabilă și cererile/declarațiile privind locul aflării acestora în ziua votului. Pe termen mediu și lung, votul electronic trebuie să fie succedat de completarea curriculei școlare cu subiecte legate de importanța participării civice și rolul proceselor democratice din țară, prin simularea alegerilor școlare în organizațiile de autoguvernare. La nivel autorităților locale, accentul trebuie pus pe instrumentele de implicare civică a tinerilor, precum consultările publice pe diferite proiecte de dezvoltare și bugetarea participativă. În același timp, autoritățile naționale trebuie să faciliteze deplina funcționalitate a centrelor raionale de tineret și Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, care să dispună de fonduri suficiente pentru campanii de sensibilizare și informare în rândul tinerilor pe problema participării la vot.