Curtea de Apel Chișinău a lăsat în vigoare decizia Biroului Migrație și Azil prin care unuia dintre profesorii turci expulzați i-a fost refuzat statutul de refugiat în R. Moldova
Decizia Biroului de Migrație și Azil prin care unuia dintre profesorii turci expulzați din R. Moldova în 2018, Tufekci Mehmet Feridun, i s-a refuzat statutul de refugiat pe motiv că ar prezenta pericol pentru securitatea statului a fost lăsată în vigoare de Curtea de Apel Chișinău.
Hotărârea a fost pronunțată la 21 decembrie 2021, iar hotărârea motivată le-a fost oferită părților săptămâna trecută. Documentul însă nu este publicat pe pagina instanțelor de judecată, deoarece ar conține secrete stat, după cum a declarat pentru Ziarul de Gardă Eugen Russ, asistentul judecătoarei raportoare pe acest caz, Veronica Negru. Președinta completului care a judecat cauza este Angela Bostan, iar din componența lui a mai făcut parte și magistrata Olga Cojocaru.
Și prima instanță a respins, la 17 iulie 2020, demersul avocatului lui Tufekci Mehmet Feridun, prin care s-a cerut anularea deciziei Biroului de Migrație și Azil prin care acestuia nu i-a fost acordat statut de refugiat în R. Moldova, fapt ce l-ar fi protejat de expulzare, după cum a subliniat apărătorul.
Avocatul profesorului turc, Nicolae Frumosu, a ținut să precizeze pentru Ziarul de Gardă că atât clientului său, cât și celorlalți profesori turci expulzați, le-a fost refuzat statutul de refugiat pe motiv că ei ar fi prezentat pericol pentru securitatea R. Moldova. Astfel, deși CEDO s-a pronunțat pe acest caz și a condamnat R. Moldova pentru încălcarea drepturilor profesorilor turci, „Curtea de Apel Chișinău a constatat că s-a stabilit în mod corect că el prezenta pericol pentru securitatea statului, în lipsa probelor și în pofida probelor prezentate de noi”, a subliniat avocatul.
„Noi am interpelat Procuratura, PCOCCS, Procuratura Anticorupție dacă au fost intentate cauze penale în care a figurat persoana respectivă. Și ei ne-au prezentat răspunsuri că nu a fost urmărit, nu a avut nicio calitate procesuală. În opinia noastră, nu a fost prezentată nicio probă care să arate că prezenta pericol”, a spus avocatul.
El a mai afirmat că atât Biroul de Migrație și Azil, cât și Serviciul de Informații și Securitate, au pledat în cadrul procesului pentru menținerea actului de refuz în acordarea statutului de refugiat pentru Tufekci Mehmet Feridun.
„Biroul Migrație și Azil în continuare pledează pentru legalitatea actului, împreună cu Serviciul de Informații și Securitate, care tot este parte în proces. Noi credeam că după hotărârea CEDO și după ce toți reprezentanții guvernării s-au pronunțat referitor la inadmisibilitatea unor asemenea ilegalități, că Biroul Migrație și Azil pur și simplu o să anuleze actele respective. Dar, surprinzător, în pofida tuturor declarațiilor care s-au făcut, ei își mențin poziția”, a adăugat avocatul.
Profesorul turc expulzat, Tufekci Mehmet Feridun, se află în continuare în închisoare în Turcia, însă dacă ar fi obținut statut de refugiat în R. Moldova, ar fi putut să beneficieze de mai multe drepturi și garanții, inclusiv de implicarea unor organizații internaționale care apără refugiații, a punctat apărătorul.
În plus, hotărârea Curții de Apel Chișinău din ianuarie 2021, prin care unui alt profesor de la liceul Orizont care a fost expulzat, Celebi Mujdat, i-a fost recunoscut până la urmă statutul de refugiat, a fost trimisă la rejudecare, după ce a fost contestată de SIS, mai afirmă avocatul Nicolae Frumosu.
Atât acest dosar, cât altele în care sunt vizați profesorii turci expulzați, avocații cărora au contestat deciziile Biroului Migrație și Azil, urmează să fie examinate de același complet de judecată, format din Angela Bostan, Veronica Negru și Olga Cojocaru, a subliniat avocatul.
Asta deoarece este vorba de dosare de contencios administrativ, iar la Curtea de Apel Chișinău sunt două complete de judecători care examinează astfel de cauze, și toate dosarele cetățenilor turci expulzați au nimerit la același complet, a mai explicat avocatul.
Am solicitat un comentariu pe acest caz de la Biroul Migrație și Azil și de la Serviciul de Informații și Securitate, însă ambele instituții au solicitat să trimitem solicitări în scris.
În iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat R. Moldova pentru încălcarea drepturilor cetățenilor turci care au fost expulzați în septembrie 2018. În fața Curții, reclamanții au declarat că au fost reținuți ilegal și că au fost predați ilegal autorităților turcești. Guvernul R. Moldova a recunoscut că cetățenii turci au fost reținuți, însă a declarat în fața Curții că acest lucru a fost justificat, iar reclamanții nu s-au opus expulzării în țara lor de origine.
Deși Guvernul de la Chișinău a insistat că nu era conștient de temerile reclamanților de a fi expulzați în Turcia, Curtea notează că, în cererile de azil, reclamanții și-au exprimat clar frica de a fi persecutați în Turcia. Totodată, în decizia din 4 septembrie 2018, în legătură cu aceste cereri de azil, Biroul Migrație și Azil a considerat că temerea reclamanților de a fi persecutați politic în Turcia este bine întemeiată.
Pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci, a fost condamnat cu suspendare fostul director al SIS, Vasile Botnari, în septembrie 2020. El urma să achite o amendă în mărime de 88 de mii de lei.
