Cum sunt protejate drepturile refugiaților stabiliți în nordul țării

Refugiații stabiliți în nordul țării au acces la un spectru larg de servicii – de la consultanță juridică la consiliere psihologică, asistență medicală și posibilitatea de a învăța limba română. Spre deosebire de ucrainenii stabiliți în alte raioane, mai norocoși sunt refugiații care s-au oprit în municipiul Bălți, unde serviciile sunt oferite de instituții de stat, precum și de mai multe organizații ale societății civile.

Subiectul a fost pus în discuție în cadrul unei mese rotunde, la care au participat mai mulți reprezentanți ai societății civile, dar și reprezentanți ai organelor de drept. Participanții la discuție au vorbit despre problemele cu care se adresează refugiații la juriști, despre accesul lor la justiție, precum și despre încadrarea la studii a copiilor.

În municipiul Bălți, o parte din refugiați sunt cazați în câteva centre de plasament – la căminul Meridian al Universității Alecu Russo din Bălți și la Hotelul Bălți. Alții locuiesc în chirie, în locuințe individuale.

Maxim Burduja, președintele Asociației Obștești „Bălți pune umărul”, spune că o parte din refugiații care nu sunt plasați în centrele din municipiul Bălți, mai exact cei care stau la gazdă sunt mai puțin antrenați în activitățile organizate pentru refugiați – fie că e vorba despre activități pentru copii, fie că e vorba de excursii de odihnă sau vizitele de informare la Judecătoria Bălți, la Oficiul Forței de Muncă sau la instituțiile medicale din municipiu.

Cum sunt încadrați la studii copiii refugiaților

Carolina Ciobu, reprezentanta Direcției Învățământ, Tineret și Sport din cadrul Primăriei Bălți, susține că în anul de studii 2022-2023, nu mai puțin de 149 de copii ai refugiaților au fost înregistrați în sistemul educațional – 68 la grădiniță și 81 în școli, în instituțiile cu predare în limba rusă. „Cinci au statut de elevi, ceilalți au statut de audienți. Totodată, marea majoritate a copiilor refugiaților continuă să participe on-line la lecțiile din Ucraina. Toți copiii au beneficiat de alimentație gratuită. Specialiștii noștri asigură și asistența psihologică – individuală și de grup, și cu părinții, și cu copiii”, menționează Carolina Ciobu.

Potrivit ei, unii refugiați s-au arătat interesați de cursurile de limbă română. Aceștia frecventează Centrele de resurse pentru adolescenți și tineret, precum și Centrul de tineret „Făclia”, care oferă cursuri pe diferite filiere de dezvoltare, inclusiv cursuri de limbă română.  Cât părinții învață, copiii lor sunt implicați în diferite activități de socializare și recreative.

Programul național de învățare a limbii române instituit de autorități în martie 2023, orientat pe minorități, ar fi greu accesibil pentru refugiați, spune Olesea Tabarcea, directoarea executivă a Clinicii Juridice din Bălți. „Cursurile au loc la Universitatea din Bălți, dar regiunea de nord a țării cuprinde 13 raioane. Acces la aceste cursuri au doar cei care locuiesc la Bălți sau cei care foarte tare vor să cunoască limba română și au posibilitatea financiară să se deplaseze la Bălți. Acest serviciu nu este în alte localități”, subliniază jurista.

Cu ce probleme se adresează refugiații la juriști

Olesea Tabarcea menționează că, în general, o problemă mare pentru mulți refugiați este lipsa unui spectru larg de servicii în raioanele din nordul țării.

„Dacă la Bălți avem multe servicii de care pot să beneficieze refugiații, lucrurile stau absolut diferit când vine vorba despre alte raioane. În regiuni problema este cu accesul la servicii – medicină, educație etc. Dacă în Bălți sunt câteva instituții de învățământ cu predare în limba rusă, unde pot învăța refugiații, în multe alte regiuni nu există astfel de instituții”, remarcă Olesea Tabarcea.

Din martie 2022, Clinica Juridică din Bălți are echipe mobile și încearcă să ajungă peste tot unde sunt solicitări. „După un an de la începutul războiului, a fost o perioadă mai calmă, cu mai puține solicitări, iar acum, odată cu introducerea Protecției temporare și schimbarea  unor condiții, din nou apar multe cereri de consultanță”, spune Olesea Tabarcea. În prezent, refugiații se adresează mai des cu solicitări de consultanță juridică privind contravențiile. „Acum ei mai des intră în conflicte cu localnicii, au întrebări despre procesele-verbale care le sunt întocmite și pe care nu le înțeleg. Pe al doilea loc sunt solicitările cu privire la dreptul familiei.”

Ion Dănoi, avocat în cadrul Clinicii Juridice din Bălți, observă că în prezent refugiații se adresează și cu întrebări ce țin de procurarea bunurilor imobile. „Mulți au înțeles că o cale de întoarcere în Ucraina nu există în perspectiva apropiată și vor să-și cumpere o casă, fie în regiunea unde au trăit temporar, fie în orașele mai mari. Au apărut diferite probleme privind transferul dreptului de proprietate”, notează avocatul.

Printre problemele semnalate de refugiați se numără și conflictele dintre aceștia și gazde. „Unii dintre ei au făcut investiții în locuințele unde au fost cazați, dar cheltuielile nu le-au fost compensate”, menționează Olga Tcaci, reprezentanta Asociației Obștești „LEX XXI”.

O altă problemă cu care se adresează refugiații la juriști este legată de cazurile de corupție pe care le-au semnalat aceștia. „Am avut apeluri de la unii refugiați în care ni se comunica faptul că li s-au cerut plăți informale când au vrut să înmatriculeze copilul la grădiniță. Oamenii au vrut să cunoască dacă sunt obligați să facă anumite plăți pentru a avea acces și a putea frecventa grădinița. A fost o problemă gravă în acea comunitate, unde sunt foarte mulți copii. În astfel de cazuri încurajăm oamenii să depună plângere la Poliție, pentru că este vorba despre o acțiune ilegală. Când îi informăm despre pașii legali pe care trebuie să-i parcurgă pentru a-și apăra drepturile, le spunem și care sunt riscurile și oamenii și le asumă”, spune șefa Clinicii Juridice din Bălți.

Încă o problemă care îi vizează pe refugiați este legată de sistemul de educație. „Unii refugiați manifestă un interes scăzut sau chiar o lipsă de interes față de școlarizarea copiilor lor, astfel încât aceștia nu frecventează nici școlile din R. Moldova, dar nici lecțiile on-line din Ucraina”, spune Olga Tcaci.

Svetlana Olari, directoarea Programului Femei din cadrul Centrului Internațional „La Strada”, consideră că această problemă va fi soluționată odată cu instituirea Protecției temporare pentru refugiați.

„Potrivit hotărârii Guvernului privind Protecția temporară a persoanelor strămutate din Ucraina, toți refugiații din țara vecină sunt obligați să se înregistreze oficial până la 15 august. Dacă nu o fac, la scurgerea a 90 de zile, ei vor fi obligați să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Respectiv, după ce obțin acest statut de protecție temporară, copiii refugiaților urmează să fie înregistrați în sistemul de învățământ ca elevi ordinari”, explică Svetlana Olari.

Statutul de beneficiar al protecției temporare are însă și lacune, consideră unii experți. „Noi am ajutat mai mulți refugiați să obțină acest statut de beneficiar al protecției temporare. După ce l-au obținut, ei sunt obligați să procure polița de asigurare medicală. Reducerea pentru această poliță a fost aplicată la începutul anului și acum mulți refugiați nu au suficienți bani pentru a-și permite procurarea poliței medicale”, subliniază Olesea Tabarcea.

Accesul refugiaților la justiție

Refugiații ale căror drepturi au fost încălcate și care vor să-și facă dreptate, pot să se adreseze în instanța de judecată. Eduard Puiu, șeful Secretariatului Judecătoriei Bălți, susține că în ultima perioadă instanța s-a axat pe comunicare și pe implicarea justițiabililor în dezvoltarea serviciilor accesibile. „Avem foarte multe servicii on-line care scutesc justițiabilii de suportarea unor cheltuieli. Spre exemplu, acum justițiabilii pot depune on-line atât petiții, cât și cereri de chemare în judecată. Pentru a promova serviciile oferite de judecătorie, stabilim parteneriate cu ONG-urile pentru informarea justițiabililor, inclusiv a refugiaților. Facem și videouri informative în română și rusă, în care explicăm ce trebuie să facă justițiabilul când intră în instanță, îi comunicăm că are dreptul la interpret, dacă e cazul”, relatează Eduard Puiu.

Vladislav Schibin, magistrat la Judecătoria Bălți, spune că sistemul judecătoresc este deschis spre justițiabili, indiferent dacă vorbim despre cetățenii R. Moldova sau despre cetățenii străini, refugiați. Potrivit judecătorului, cei din urmă nu sunt scutiți de achitarea taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată, dar pot solicita scutirea totală sau parțială de achitare a taxei de stat.

De la începutul războiului din Ucraina și a primului val de refugiați, judecătoria a examinat câteva cauze în care aceștia au fost vizați. „Sunt foarte puține cazuri cu implicarea refugiaților. Timp de un an, eu am avut în examinare cinci dosare cu implicarea refugiaților. La început am avut cazuri în care refugiații consumau abuziv băuturi alcoolice și comiteau acte de huliganism sau altercații cu localnicii. Au fost cazuri când au fost victime ale unor pungășii”, menționează magistratul.

Potrivit lui, o problemă constă în faptul că unii refugiați depuneau plângeri, iar ulterior plecau peste hotare și nu se prezentau la ședințe când erau invitați. „În astfel de cazuri, le-am oferit posibilitatea să participe prin teleconferință. Este suficient să dispună de orice gadget pentru a putea participa la ședința de judecată de la distanță”, punctează Vladislav Schibin.

Refugiații în situații de risc

La începutul anului curent, Centrul Internaţional „La Strada” a prezentat rezultatele cercetării  „Cartografierea serviciilor funcționale în R. Moldova pentru persoanele strămutate din Ucraina”. Studiul scotea în vizor problemele și pericolele la care sunt supuși refugiații din Ucraina, mai ales cei în situație extrem de  vulnerabilă. Printre  riscuri autorii le menționau și pe cele de a deveni  victime ale exploatării sau a traficului de ființe umane. 

Svetlana Olari, directoarea Programului Femei din cadrul Centrului Internațional „La Strada”, a precizat că niciunul dintre cazurile prezumate de exploatare prin muncă sau trafic de persoane semnalate inițial, nu s-a confirmat. „La început, știți că foarte mulți oameni au plecat din Ucraina fără acte, fără nimic. Au venit și mulți copii neînsoțiți, dar ulterior, lucrurile s-au aranjat și copiii au fost plasați în familii, după ce au fost primite declarațiile de la părinți”, menționează Svetlana Olari.

Acest articol a fost realizat grație suportului poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Ziarului de Gardă și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.