Cum putem să ne apărăm drepturile atunci când construcțiile neautorizate ne blochează accesul spre proprietate
Proprietarii unor terenuri amplasate la Ialoveni se plâng că, din cauza unei construcții ilegale care blochează drumul public, nu au acces la loturile de pământ care le aparțin.
ZdG a discutat cu avocatul Sergiu Bivol și a aflat ce drepturi le-au fost încălcate proprietarilor de terenuri, cum își pot face aceștia dreptate și ce ar putea să întreprindă în acest sens.
Atunci când un edificiu este ridicat în perimetrul unui drum public și astfel blochează accesul cuiva la proprietatea sa, construcția respectivă este ilegală, întrucât, cel mai probabil, nu a fost autorizată legal. Potrivit Legii privind autorizarea lucrărilor de construcție, se consideră construcții neautorizate acele edificii care au fost executate în lipsa sau cu încălcarea autorizației de construire sau/și a documentației de proiect, spune avocatul Sergiu Bivol. „Generic, în cazul respectiv sunt încălcate prevederile legale care reglementează autorizarea în construcții, iar în mod particular, poate fi încălcat dreptul de acces la proprietate”, menționează avocatul.
Unde pot apela cetățenii păgubiți pentru a-și face dreptate
Cetățenii, al căror acces spre terenurile lor a fost blocat de construcția ridicată ilegal, pot reclama această încălcare la organele abilitate – Primăria sau Pretura, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, eventual Poliția, recomandă Sergiu Bivol.
Potrivit lui, autoritățile competente care trebuie să constate că o construcție a fost ridicată în lipsa autorizației, sunt organele specializate ale administraţiei publice locale. „Astfel, pentru apărarea drepturilor încălcate, persoanele urmează să se adreseze la Primăriile locale, iar în cazul municipiului Chișinău, la Pretura de sector, pentru a solicita constatarea contravențiilor săvârșite și, prin urmare, tragerea la răspundere a contravenienților”, spune Sergiu Bivol.
Avocatul observă că în urma modificărilor operate la Codul Contravențional, începând cu aprilie 2022, pe lângă organele specializate ale administraţiei publice locale, Agenția pentru Supraveghere Tehnică este și ea în drept să constate și să examineze faptele contravenționale cu referire la construcțiile neautorizate și intervențiile neautorizate la construcțiile existente.
„Agenția pentru Supraveghere Tehnică examinează contravențiile privind construcţiile neautorizate şi intervenţiile neautorizate la construcţiile existente, precum și contravențiile privind încălcarea legislației și a documentelor normative în amenajarea teritoriului, urbanism și construcții, prevăzute în Codul Contravențional. Astfel, agenții constatatori de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică sunt în drept să constate contravenţii, să încheie procese-verbale şi să aplice sancţiuni. În cazul în care contravenientul nu este de acord cu decizia agentului constatator de la Agenţia pentru Supraveghere Tehnică, acesta este în drept să conteste în instanța de judecată competentă decizia emisă în termen de 15 zile”, notează Sergiu Bivol.
Avocatul atrage atenția asupra faptului că în cazul încălcării legislației și a documentelor normative în amenajarea teritoriului, urbanism și construcții, Codul Contravențional prevede un termen de remediere între 30 și 90 de zile lucrătoare, în decursul căruia, contravenientul are posibilitatea de a remedia încălcările constatate și de a se conforma cu cerințele legislației, conform planului de remediere stabilit de agentul constatator. „În cazul întocmirii unui plan de remediere și până la expirarea termenului de remediere nu se aplică sancțiuni contravenționale. Cu toate acestea, dacă contravenientul nu se conformează cerințelor din planul de remediere, agentul constatator întocmește un alt proces-verbal cu privire la contravenție, prin care persoanei responsabile i se aplică sancțiunile contravenționale respective”, precizează Sergiu Bivol.
Totodată, potrivit avocatului, legea prevede un termen special de prescripție de 18 luni, în interiorul căruia persoanele își pot apăra dreptul încălcat, pe calea intentării unei acțiuni în instanța de judecată.
Procesele-verbale cu privire la construcţiile neautorizate şi intervenţiile neautorizate la construcţiile existente întocmite de agenții constatatori din cadrul organelor specializate ale administraţiei publice locale, se remit spre examinare în fond instanței de judecată competente. Agentul constatator este în drept să dispună sistarea executării lucrărilor de construcție și să solicite instanței de judecată demolarea construcțiilor neautorizate și remedierea construcțiilor afectate în urma intervențiilor neautorizate. Demolarea construcțiilor neautorizate se execută fie de către contravenient pe cont propriu, fie de către autoritățile administrației publice locale din contul proprietarului, menționează Sergiu Bivol.
Ce pedepse riscă persoanele care au ridicat construcții neautorizate
Codul Contravențional prevede diferite pedepse pentru „executarea construcţiilor de orice categorie, a lucrărilor de modificare, reamenajare, consolidare şi reparaţie capitală a clădirilor şi edificiilor, indiferent de tipul de proprietate şi de destinaţie, fără autorizaţie de construire eliberată în modul stabilit”: persoanele fizice riscă amendă de la 1250 de lei la 20 de mii de lei; persoanele cu funcție de răspundere – amendă de la 45 de mii de lei la 60 de mii de lei; persoanele juridice – amendă de la 50 de mii de lei la 75 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la șase luni la un an.
Pentru încălcarea legislației în domeniul construcțiilor, manifestată prin executarea lucrărilor de construcție, reconstrucție, demolare, modificare, transformare, modernizare și consolidare care pot afecta exigențele esențiale, fără autorizație de construire sau proiect, în bază de proiecte neverificate, necoordonate, neavizate, neaprobate în modul stabilit, cu încălcarea proiectului sau autorizației de construire, Codul Contravențional prevede amendă de la 15 mii de lei la 25 de mii de lei – pentru persoanele fizice; amendă de la 30 de mii de lei la 45 de mii de lei – pentru persoanele cu funcție de răspundere, cu sau fără privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 9 luni la un an; amendă de la 50 de mii de lei la 75 de mii de lei – pentru persoanele juridice, cu sau fără privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 9 luni la un an.
Acest articol a fost realizat grație suportului poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Ziarului de Gardă și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.
