Cum (nu) votează persoanele cu dizabilități senzoriale la alegerile locale
Majoritatea secțiilor de votare rămân practic inaccesibile pentru persoanele cu dizabilități din R. Moldova: nu există rampe de acces, toaletă adaptată, ușile sunt înguste, iar coridoarele – întunecoase. Numărul secțiilor de votare amenajate corespunzător pentru a facilita accesul persoanelor cu deficiențe de văz sau de auz este și mai mic – doar 18 secții de votare, adică sub un procent din numărul lor total, fiind complet accesibile, arată datele unui studiu realizat în 2022. În aceste condiții, cel mai des, persoanele cu dizabilități solicită urna mobilă și votează acasă sau renunță la dreptul de a-și exercita votul.
Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS) din anul 2022, în R. Moldova există peste 160 de mii de persoane cu dizabilități, care reprezintă peste 6% din populație. În prezent însă, nu există statistici oficiale privind tipurile dizabilităților și numărul persoanelor din aceste categorii, operându-se doar cu gradul dizabilității – mediu, accentuat, sever, precum și cu factorii ce au cauzat-o.
Persoanele cu dizabilități senzoriale sunt cele care s-au născut cu deficiențe de vedere sau auz ori în cazul cărora aceste deficiențe au survenit pe parcursul vieții. În prezent, nu există date statistice privind numărul exact al persoanelor cu dizabilități senzoriale. Alianța INFONET informează că există circa 15 mii de persoane cu dizabilități de vedere în întreaga țară, iar numărul celor care cunosc alfabetul Braille (litere compuse din puncte ieșite în relief care pot fi simțite cu ajutorul degetelor) este de aproximativ 2500. În cadrul Asociației Surzilor din R. Moldova sunt înregistrați 2406 membri cu dizabilitate de auz, însă asociația nu deține informația privind numărul total de persoane cu această dizabilitate.
Atât persoanele cu deficiențe de văz, cât și cele cu deficiențe de auz, își pot exercita dreptul la vot în cadrul alegerilor locale din 5 noiembrie 2023 în două moduri: cu prezență fizică sau pot solicita urna de vot mobilă acolo unde se vor afla în ziua alegerilor.
Votarea la locul aflării
Pentru a se înscrie în lista electorală privind votarea la locul aflării, persoana trebuie să depună personal sau prin intermediul unui membru al familiei, asistentului social sau al unei alte persoane, o cerere la sediul biroului electoral al secției de votare. Totodată, dacă alegătorul nu poate semna personal cererea, o poate depune în formă verbală, personal, la sediul secției de votare.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, cererea poate fi depusă telefonic. Solicitările privind votarea la locul aflării pentru alegerile din 5 noiembrie 2023 pot fi depuse începând cu 22 octombrie 2023 până în 4 noiembrie 2023, ora 14:00. În ziua votării, cererile pot fi depuse până la ora 14:00 doar în cazul prezentării certificatului medical.
Prezentarea personală la sediul biroului electoral al secției de votare
Conform legislației, persoanele nevăzătoare ori slab văzătoare se pot prezenta la sediul secției de votare cu însoțitor, în caz de necesitate. Însoțitorul nu poate să fie reprezentant al unui concurent electoral, funcționar electoral din cadrul biroului electoral al secției de votare sau altă persoană autorizată să asiste la operațiunile electorale. Totodată, pentru completarea buletinului de vot de către persoanele nevăzătoare ori slab văzătoare, membrii biroului electoral al secției de votare trebuie să pună la dispoziția acestora lupe speciale și plicuri șablon în limbajul Braille. Plicul șablon în limbajul Braille a fost introdus în R. Moldova în 2016, în vederea asigurării votului secret și accesibil pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Până atunci, acestea puteau vota doar dacă erau asistate de cineva care le citea buletinul de vot și le ajuta să pună ștampila.
Accesul persoanelor cu dizabilități senzoriale la informațiile electorale
Din 2014, toate ședințele CEC din ziua alegerilor, iar din 2016 – și spoturile video despre educația civică și informarea alegătorilor, includ traducerea în limbajul semnelor. Cu asistența Alianței lNFONET, Ghidul alegătorilor pentru scrutinul din 5 noiembrie 2023 a fost produs și în format audio pentru alegătorii cu probleme de vedere, și în limbaj mimico-gestual pentru persoanele cu dizabilități de auz.
Totodată, în regulamentele aprobate de către CEC privind modalitatea de reflectare a alegerilor de către instituțiile mass-media, dar și privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității electorale, este menționat că în perioada electorală, furnizorii de servicii media trebuie să asigure accesul persoanelor cu dizabilități de văz sau auz la materialele electorale.
La alegerile locale din 2019 au candidat 20 de persoane cu dizabilități
Potrivit raportului de monitorizare din perspectiva incluziunii persoanelor cu dizabilități, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, la alegerile locale generale din 2019 au candidat 20 de persoane cu dizabilități – 10 femei și 10 bărbați. După tipul dizabilității, toți candidații sunt persoane cu deficiențe locomotorii, dintre care șapte sunt utilizatori de scaun rulant. În rezultatul scrutinului din 2019, nouă persoane au devenit consilieri locali.
Dacă e să analizăm prezența la vot a persoanelor cu dizabilități, potrivit datelor CEC, la alegerile pentru funcția de Preşedinte al R. Moldova din noiembrie 2020, în primul tur al scrutinului au participat 3831 de persoane cu diverse dizabilități, iar în cel de-al doilea tur – 5630 de persoane. La alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021 au votat 4013 persoane cu diverse dizabilități.
Prin intermediul Registrului de stat al alegătorilor, CEC ține evidența acestora. Potrivit instituției, în prezent, niciunul dintre furnizorii de informații stabiliți în Regulamentul cu privire la Registrul de stat al alegătorilor nu furnizează Comisiei date privind persoanele cu dizabilități. Prin urmare, CEC nu dispune de o bază de date sau de instrumente de evidență a alegătorilor pe categorii, în funcție de tipul dizabilității.
Necesitățile minime pentru asigurarea dreptului la vot pentru persoanele cu dizabilități senzoriale
Pentru a se deplasa independent, persoanele cu dizabilități de vedere necesită infrastructură cu marcaje speciale: pavaj tactil în exterior și interior, suprafețe tactile și reliefate în interior, culori contrastante pe holuri/coridoare și pe uși. Pe lângă acestea, este important ca fiecare secție de votare să fie dotată cu un plic trafaret și cu lupă pentru nevăzători. Pentru persoanele cu dizabilități de văz este necesară inscripționarea mesajelor electorale în limbajul Braille, dar și dotarea secțiilor de votare cu un ghid în limbaj Braille, care să descrie procedura de vot. Prezența traducătorilor mimico-gestuali la fel prezintă o necesitate pentru ca persoanele cu dificultăți de auz să își poată exercita dreptul de vot.
Doar 0,89% din secțiile de votare sunt complet accesibile pentru persoanele cu dizabilități
Cât privește numărul secțiilor de votare amenajate corespunzător pentru a facilita accesul persoanelor cu deficiențe de văz sau de auz, ultimul audit al sediilor secțiilor de votare a fost făcut public de CEC în 2022. Potrivit acestui studiu care a fost realizat de Alianța lNFONET, în parteneriat cu Asociația „Motivație”, la solicitarea CEC și PNUD Moldova, circa 72% sau 1448 de instituții publice în care de obicei se organizează alegerile sunt inaccesibile și doar 0,89% sau 18 secții de votare sunt complet accesibile.
Experțiii asociației „Motivație” au elaborat un Ghid practic pentru autoritățile publice locale privind incluziunea persoanelor cu dizabilități în procesul electoral, scopul căruia este să ajute primarii din țară să construiască ori să repare clădirile publice, respectând criteriile de accesibilitate și incluziune a persoanelor cu dizabilități în viața publică, inclusiv în procesele electorale. Pe 22 august 2023 CEC a aprobat într-o nouă redacție Regulamentul cu privire la accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilități, care este însoțit de un chestionar privind evaluarea gradului de accesibilitate al sediului secției de votare. Reprezentanții autorităților publice locale vor evalua gradul de accesibilitate al clădirilor care găzduiesc secțiile de votare, iar rezultatele urmează ulterior să fie publicate de către CEC.
