Cum (nu) reacționează organele de drept, după peste 36 de ore, la declarațiile Maiei Sandu despre cumpărarea a 300 de mii de voturi
După mai mult de 36 de ore de la declarația președintei Maia Sandu, candidată pentru un nou mandat, despre cumpărarea a 300 de mii de voturi și „frauda fără precedent”, instituțiile de drept ale statului, care anterior au anunțat că cercetează coruperea alegătorilor înainte de scrutinele din 20 octombrie, nu au venit cu mai multe informații.
- Anterior, oamenii legii au vorbit despre 130 de mii de cetățeni, documentați pentru că ar fi fost mituiți în contextul scrutinului electoral, fiindu-le transferați bani din Federația Rusă.
ZdG a întrebat Procuratura Anticorupție (PA) în dimineața zilei de luni, 21 octombrie, a două zi după alegeri, dacă duminică a „documentat cazuri de corupție sau a efectuat acțiuni în cadrul cauzei penale privind finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali, spălare de bani, coruperea electorală și crearea unei organizații criminale?”.
Răspunsul a venit după 5 ore, dar fără să ofere informații. „Vă informăm că, ținând cont de confidențialitatea urmăririi penale, nu putem pune la dispoziția Dvs. aceasta informație”, a fost răspunsul scurt al PA.
Reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate (SIS), instituție care joi, 17 octombrie, a anunțat că „în ultimile luni au fost colectate informații cu privire la tentativele de destabilizare a ordinii constituționale, în contextul proceselor electorale din R. Moldova”, nu a răspuns luni și astăzi, 22 octombrie, la apelurile ZdG. După expedierea unui mesaj, ni s-a cerut să trimitem o solicitare de informații, la care instituția are dreptul să răspundă în termen de 10 zilei.
Abia la două zile după alegeri, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat că „peste 400 de persoane sunt documentate la moment pentru primirea mijloacelor bănești în schimbul voturilor, riscând amenzi administrative de până la 37 500 de lei”.
„Oamenii legii se focusează în continuare pe documentarea persoanelor care au acceptat bani în schimbul voturilor, dar și celor care au influențat procesele de a corupe alegătorii”, a mai transmis IGP.
La câteva ore după închiderea secțiilor de vot din R. Moldova și din alte state, când au venit primele rezulate care arătau că peste jumătate din cetățenii din țară au votat împotriva modificării Constituției, Maia Sandu a declarat: „Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost compromiterea unui exercițiu democratic”.
Mai târziu, după ce au fost procesate aproape toate procesele verbale și a fost trecut pragul de 50% pentru modificarea legii supreme, șefa statului a venit din nou cu declarații.
„Ținta lor de a cumpăra 300 de mii de voturi, documentarea de către instituțiile statului a 150 de mii de oameni plătiți pentru vot arată că trebuie să privim cu atenție unde s-a greșit și să învățăm din acest atac mizerabil asupra suveranității noastre”, a spus Maia Sandu, fără a oferi mai multe detalii despre sursa informațiilor.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat miercuri, 16 octombrie, că, în contextul informațiilor apărute în spațiul public și „intens mediatizate” în ultimele zile referitoare la pretinsele acțiuni de „corupere masivă a alegătorilor”, apar și „suspiciuni rezonabile” că în acestea ar putea fi implicați și funcționari electorali, membri ai consiliilor electorale și ai birourilor electorale.
Pe 3 octombrie, Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției și Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, au susținut un briefing de presă în care anunță că peste 130 de mii de cetățeni au primit bani din Federația Rusă prin intermediul schemelor de corupere a alegătorilor puse la cale de Ilan Șor și că doar în luna septembrie, poliția a documentat transferuri de peste 15 milioane de dolari de la Moscova către rețeaua lui Șor din R. Moldova. Refugiat la Moscova, Șor a reacționat în aceeași zi, declarând că în realitate, amploarea transferurilor de bani și a numărului de oameni implicați este mult mai mare decât cea anunțată de poliție și procurori.
Timp de trei luni, Ziarul de Gardă a documentat din interior cu ajutorul unei camere ascunse cum circulă banii și cum sunt racolați și ademeniți oamenii care lucrează pentru Ilan Șor, în slujba Moscovei. Miza – deturnarea cursului european al țării prin compromiterea referendumului din 20 octombrie și votul pentru un candidat susținut de Șor.
Totul a funcționat chiar și în ziua în care poliția și procuratura anunțau că au descoperit schema prin care circa 130 de mii de cetățeni ai R. Moldova au fost mituiți pentru votul lor din 20 octombrie, dar și după anunțul organelor de drept.
