Cum au ajuns refugiații moldoveni „mărul discordiei” în coaliția de guvernare din Berlin

La sfârșitul anului 2022 refugiații moldoveni au devenit motiv de disensiuni pentru guvernarea locală din Berlin și au generat acuzații de rupere a coaliției formate din trei partide. Nu este pentru prima dată când solicitanții de azil din R. Moldova ajung motiv de scandal în Germania.

Fenomenul migrației cetățenilor R. Moldova în Germania a început acum trei ani, odată cu începutul pandemiei de coronavirus și a luat amploare la mijlocul anului 2021. Sărăcia, discriminarea, încălcarea drepturilor omului, dar și incapacitatea organelor de drept din R. Moldova de a-și proteja cetățenii, sunt printre motivele cele mai des invocate de oamenii care caută protecție, în special în capitala Republicii Federale Germania. În prezent, în Berlin cetățenii R. Moldova au ajuns să fie cel mai numeros grup etnic ce are obligația de a părăsi țara. 

Ana (nume schimbat, n.r.) este una dintre cei peste 729 de refugiați moldoveni care, în prezent, așteaptă un răspuns la solicitarea de azil în Germania. Femeia a ajuns la Berlin acum trei ani, împreună cu trei copii, două fete gemene, de doar trei ani și fiica mai mare, de cinci ani. „Autocarul care m-a luat de la aeroport m-a lăsat la marginea unei pădurici, iar șoferul mi-a arătat direcția în care să merg. Era noapte, iar eu, cu trei copii mici, cu bagaje. Acum, când îmi amintesc, mă îngrozesc. Nu știu cum am izbutit, eram în stare de șoc, nu vedeam o altă ieșire”, spune femeia. 

„El a ajuns să dea droguri la copii”

La întrebarea ce a adus-o în Germania, femeia izbucnește în plâns și își îngroapă fața în palme. Plânge în hohote, abia de reușește să zică ceva printre lacrimi: „Nu ai nici o apărare în Moldova. Găseam copiii vineți de bătaie când reveneam acasă. El a ajuns într-atât, încât să dea droguri la copii, ca ei să stea în liniște, să nu-l deranjeze, înțelegeți? Eu nu știam despre asta, de ce fetele se comportă așa, de ce fac crize de epilepsie, de ce nu pot merge, de ce nu pot vorbi normal”, mărturisește femeia, referindu-se la fostul ei concubin.

În una din zile, atunci când una din cele două copile gemene și-a pierdut cunoștința, Ana a chemat ambulanța. Abia atunci a aflat adevărul despre ce se întâmpla, de fapt, cu copiii.

„Îi curgea sânge din nas și din gură. La spital, după câteva analize, mi-au zis că nu e o criză de epilepsie, dar e o intoxicație cu droguri”, își amintește femeia.

„La spital, cu poliție, cu tot, m-a bătut” 

Ana era într-o relație de opt ani cu concubinul său și locuiau împreună într-un sat din raionul Dondușeni. Femeia relatează că scenele de violență au început să apară în familia lor odată ce bărbatul a început să facă abuz de alcool. În ultimii trei ani, însă, odată cu căderea acestuia în plasa dependenței de droguri, violența fizică și psihologică a devenit o normă pentru familia lor. Cuvintele Anei sunt confirmate și de o decizie a instanței de judecată, consultată de ZdG, prin care bărbatul este condamnat la șapte zile de arest pentru încălcarea interdicției de a se apropia de femeie și copii.

După două săptămâni petrecute în secția de reanimare alături de cele două fete, Ana a găsit curaj și a chemat poliția.

„A venit polițistul de la noi din sat. Și ce crezi că a făcut? A intrat mai întâi el (concubinul, n.r.), m-a bătut și pe mine, și pe copii. La spital, cu poliție, cu tot, m-a bătut. După aia a intrat poliția în urma lui și m-a întrebat: „Totul e bine?”. Vedea că eu sunt bătută, vedea că plâng copiii. Și eu am zis: „Da, totul e bine”. S-a întors și s-a dus”, relatează Ana și izbucnește în plâns. 

Femeia mărturisește că nu a fost prima dată când s-a ciocnit de ignoranța organelor de drept. Deși a depus plângeri pe numele concubinului ei și chema poliția atunci când bărbatul o agresa, nu s-a simțit protejată niciodată. „Înțelegeți, poliția acolo, în sat, nu e serioasă. Veneau și ziceau: «Ce s-a întâmplat? Ce iar chemări?» Ieșeau cu el afară, fumau, îl lăsau și iar mai departe. Nu e așa ca să ajute”, povestește Ana.

Avionul cu destinația Berlin

După acest incident, Ana a plecat la mama sa, care trăia în altă localitate. Femeia căuta un refugiu departe de concubin, însă, susține că și mama i-a întors spatele, iar bărbatul tot venea pe urmele ei.

„În altă parte, unde să mă duc? Cu mama, însă, nu suntem în relații prea bune, știți, să mă ajute… nu prea. A zis: «Du-te la apartament, du-te unde vrei, nu ai ce sta aici…». Dar unde să stau eu cu trei copii mici?”, relatează Ana.  

A aflat despre posibilitatea de a se refugia în Germania de la o femeie din microbuzul cu care se ducea la mama sa. Femeia își amintește că a depus cerere pentru a-și perfecta pașaportul timp de 10 zile, iar la scurt timp, a urcat în avionul cu destinația Berlin, fără a mai privi în urmă. 

La Berlin, însă, nu o aștepta cineva cu brațele deschise. La scurt timp, autoritățile germane i-au refuzat solicitarea de azil. Ulterior, după ce Ana a atacat refuzul în instanța de judecată, a obținut șansa de a depune o cerere repetată. Deocamdată, răspunsul la noua solicitare se lasă așteptat. Ana spune că așteptarea este chinuitoare pentru ea, mai ales că este conștientă că probabilitatea de a primi un răspuns pozitiv este mică. 

Șansele de a primi protecție sunt sub 1%

Șansele Anei de a primi protecție în Germania variază între 0,8% și 0,1%, reieșind din rata de acordare a azilului în Germania solicitanților din R. Moldova. Șansele ei de a reveni în R. Moldova cresc odată cu amenințările de acasă. Femeia nu ține legătura cu concubinul său, în schimb, este amenințată cu regularitate de familia acestuia.

„Fratele lui mai mare, din închisoare, îmi scrie diferite nebunii, că dacă iese la libertate, mă omoară. Pentru că nu am avut dreptul să iau copiii și să plec de acolo”, mărturisește Ana. 

Potrivit informațiilor Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați (OFMR), pot găsi protecție în Germania persoanele din toate colțurile lumii care fug de violență, război și teroare. În ceea ce privește R. Moldova, în general, într-un răspuns al Ministerului Federal de Interne pentru ZdG, se arată că nu se presupune că există persecuție relevantă în temeiul dreptului de azil.

„Prin urmare, ca regulă, nu este acordată nicio cerere de protecție. Moldova este parte la acorduri internaționale importante privind drepturile omului și este partener asociat al UE în cadrul Parteneriatului estic din 2014, precum și țară candidată din iunie 2022”, se arată în răspunsul autorităților germane.

Heim-ul

La Berlin refugiații moldoveni locuiesc, în mare parte, în Heim-uri, echivalentul german pentru cuvântul „acasă”. Sunt, de fapt, locuințe comune pentru câteva sute de persoane. În temeiul Legii privind prestațiile pentru solicitanții de azil, aceștia se bucură de anumite beneficii: bani de buzunar  – circa 300/400 euro lunar pentru necesitățile personale, acces la servicii medicale gratuite, copiii sunt încadrați în sistemul de învățământ. Statisticile OFMR arată că durata procesării cererilor de azil durează între trei și opt luni. Cu toate acestea, solicitanții au în continuare posibilitatea de a se opune deciziei sau de a prezenta motive întemeiate care ar permite o ședere mai lungă în Germania. Astfel, de multe ori refugiații moldoveni reușesc să-și prelungească șederea până la câțiva ani. Dar, într-un final, verdictul este aproape de fiecare dată același: trebuie să plece acasă.

„Uneori înduram așa foame cu copiii”

Pe Rosa am surprins-o la bucătăria comună de la etajul trei al unui Heim din Estul Berlinului, în timp ce pregătea cina pentru soț și cei trei copii. Femeia de 34 de ani s-a refugiat în Germania, împreună cu familia, acum un an și jumătate, atunci când spune că „sărăcia i-a ajuns la os”.

„Am venit pentru că nu aveam cu ce trăi. Uneori înduram așa foame cu copiii în casă… Cei care sunt bogați au cum să trăiască în Moldova, dar nouă, țiganilor, de lucru nu ne dau, casa cade peste noi. Nu toți oamenii sunt la fel, dar mulți cred că o să fure… și nu le dau de lucru. Ne-au spus să venim aici, că vom primi ajutor”, povestește femeia în timp ce oftează.

Rosa este de etnie romă, la fel, ca și o bună parte a refugiaților moldoveni din Berlin. Discriminarea sistematică și sărăcia din R. Moldova sunt principalele cauze care îi motivează să caute azil în Germania, arată un raport , realizat de Asociația germană pentru protecția drepturilor refugiaților „Pro Asyl” și Consiliul pentru Refugiați din Berlin. Potrivit raportului, cel puțin două treimi din comunitatea romă în R. Moldova trăiește în mediul rural, fără apă, fără curent electric, fără racordare la gaz și încălzire.

Totodată, din cauza stigmatizării, persoanele din comunitatea romă își găsesc cu greu un post de muncă stabil. Astfel, ei sunt forțați să muncească la locuri de muncă neoficiale și neasigurate. Femeile sunt afectate în mod deosebit de șomaj și sărăcie din cauza discriminării multiple, a violenței și a altor încălcări ale drepturilor omului. În consecință, comunitatea este, în mod special, afectată, de practicile de exploatare și de traficul de ființe umane. Cu toate acestea, raportul și datele autorităților germane arată că cererile lor de azil nu sunt niciodată recunoscute în Germania și sunt, de obicei, respinse ca „evident nefondate”, fără o examinare individuală atentă. 

Rosa primise înștiințare de la autoritățile germane că trebuie să părăsească țara cu câteva zile înainte. Femeia nu-și imaginează, însă, revenirea acasă: „Acum în Moldova e atât de greu… E groaznic, prețurile au crescut, nu avem ce să mâncăm acolo. Cum să rezistăm? Aici, cel puțin, ne dau ajutor, ne dau unde să dormim. Dar în Moldova ce să facem?”, întreabă retoric Rosa. Deși încă nu știe ce vor face, revenirea în R. Moldova nu este o soluție pentru familia ei.

„Trebuie să decidem ceva, probabil, vom merge în alte țări, să găsim alte posibilități… În Moldova ce să cauți? Și până acum nu aveai ce să cauți acolo, dar acum cu atât mai mult”, zice Rosa.

Refugiații moldoveni – „mărul discordiei” pentru coaliția de guvernare din Berlin

La sfârșitul lunii noiembrie moldovenii au devenit motivul unui conflict în coaliția de guvernare de la Berlin. Sub presiunea valului mare de refugiați din Ucraina care vin în capitala Germaniei, Iris Spranger, senatoarea de interne a Berlinului care reprezintă Partidul Social Democrat (PSD), a anunțat că 600 de moldoveni urmau să fie deportați până la finele anului 2022. Partenerii de coaliție, Partidul Verde și Partidul Liberal Democrat, au criticat dur planul senatoarei. Spranger a fost acuzată de ruperea coaliției, prin încălcarea acordului din decembrie 2021 care prevedea că nu vor fi efectuate deportări pe timp de iarnă, din motive umanitare. Reacțiile aprinse au determinat-o pe senatoare să-și revadă decizia la începutul lunii decembrie și să renunțe la deportarea cetățenilor R. Moldova pe timp de iarnă, excepție făcând doar cei care au săvârșit infracțiuni grave sau care prezintă pericol.

La 8 decembrie, la câteva zile după ce senatoarea a stopat deportările spre R. Moldova, câțiva moldoveni au fost deportați din Berlin. Deși, potrivit publicației germane Tagesspiegel, persoanele expulzate au comis infracțiuni repetate, motiv pentru care au și fost repatriate, partenerii de coaliție au acuzat-o pe Spranger de „trucuri perfide” pentru a ocoli acordul dintre ei.

Moldovenii, cel mai numeros grup etnic care are obligația de a părăsi Berlinul

Decizia senatoarei venea în contextul în care situația locuințelor pentru refugiați din Berlin este din ce în ce mai complicată, numărul locurilor fiind limitat, iar în această iarnă se așteaptă un nou val de refugiați din Ucraina. Între timp, la Berlin, moldovenii au ajuns să fie cel mai numeros grup etnic ce are obligația de a părăsi țara. Circa 3200 de cetățeni ai R. Moldova, în mare parte familii cu copii, trebuie, în prezent, să plece de bunăvoie, în caz contrar, vor fi deportați. Unii dintre ei au primit înștiințări că au obligația să părăsească țara până la finele lunii decembrie, în caz contrar, vor fi trimiși acasă forțat la început de primăvară.

Deși autoritățile germane au înghețat deportările pe timp de iarnă, refugiații din R. Moldova sunt sceptici în această privință, motivându-și scepticismul prin faptul că au fost cazuri când, în ciuda unor anunțuri similare, deportările au continuat. De altfel, anul trecut, în ciuda acordului de coaliție, 141 de persoane au fost deportate în R. Moldova pe timp de iarnă. 

Vestea că vor fi deportați i-a speriat pe mai mulți cetățeni ai R. Moldova care mizau să primească azil în Germania.

„Sunt șocată și stresată. Nu știu unde să mă adresez. Mă simt neajutorată. Dacă nu am locuit în Moldova, nu am eu o casă acolo, unde să merg? Ce să fac? Cu doi copii. Lumină nu este, gazul e scump, un post de muncă nu am. Iarna și foametea e mai rea decât războiul”, spune Ecaterina, o moldoveancă pe care am întâlnit-o în unul dintre Heim-urile din Berlin.

Deportarea – coșmarul solicitanților de azil

Femeia de 35 de ani, originară din R. Moldova, a venit în Germania acum trei ani, împreună cu familia, în căutarea unei vieți mai bune, după ce în urma unor conflicte familiale, rudele i-ar fi dat foc locuinței, iar viața în R. Moldova devenise pentru ei mai mult o luptă pentru supraviețuire. Astăzi, soțul Ecaterinei este deținut într-o închisoare din capitala Germaniei, iar femeia, împreună cu cei doi copii, are obligația de a părăsi de bunăvoie țara până la sfârșit de iarnă.

„Cum pot eu să părăsesc de bunăvoie țara în cazul în care copilul meu are nevoie de intervenție chirurgicală și soțul meu rămâne aici în închisoare? Am venit aici cu familia și tot împreună trebuie să plecăm…Suntem foarte recunoscători acestei națiuni. Unica problemă este deportarea. Unde o să mă duc eu fără soț?”, relatează femeia.

Consiliul pentru Refugiați din Berlin a atenționat încă la începutul anului 2022, după ce a analizat în retrospectivă deportările din 2021, că „în mod regulat” există separări de familii în timpul deportărilor, deportări de persoane bolnave, precum și de persoane cu dizabilități. În context, Consiliul făcea referire la faptul că aceste circumstanțe contravin angajamentelor asumate de coaliția de guvernare în cadrul acordului dintre cele trei forțe politice germane.

„Noaptea tot acest Heim este afară”

Ecaterina ne invită în camera ei de la etajul unu al căminului pentru refugiați și ne privește cu speranță. Pe o masă avea pregătită o grămadă de foi, pe care începe să le răsfoiască cu disperare. Sunt actele pe care le-a adunat în cei trei ani și care i-au justificat șederea în Germania. După ce povestește în detalii despre fiecare document și justifică de ce nu poate fi trimisă de autoritățile germane în R. Moldova, femeia ajunge la foaia care o înștiințează că trebuie să părăsească țara. Documentul o sperie, așa că reia rasfoitul foilor și justificările de la capăt. Ecaterina nu poate accepta această situație, de aceea, la fel ca alți refugiați, alege să fugă de ea, la propriu. 

„Noaptea tot acest Heim este afară. Dacă o să veniți la ora două noaptea… Pe nimeni nu veți găsi aici…Toți oamenii se tem, toți fug cu copiii în timpul nopții. Dacă ați vedea ce se întâmplă noaptea aici, câți moldoveni cu copiii  fug, o să vă îngroziți și veți spune: «Doamne, mai bine să mori, decât să ajungi să trăiești așa viață». Sincer vă spun”, relatează, Ecaterina, precizând că de câțiva ani, această situație a devenit o „normalitate” pentru viața de refugiat.

„Anul trecut a fost la fel, în aceeași perioadă s-au făcut deportările. Noi îi știm pe de rost. Și ei ne știu, știu că noi fugim și nu ne găsesc…”. Motivul – practica autorităților germane de a reține și a deporta refugiații pe timp de noapte.

„Deportări nocturne” ilegale 

Deși acordul coaliției de guvernare din Berlin prevede în mod explicit că „se renunță la deportările pe timp de noapte, în special a familiilor cu copii, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități sau cu boli grave”, fiecare a șasea deportare are loc pe timp de noapte. Potrivit unui document al administrației interne din Berlin, obținut de publicația germană Taz, din luna ianuarie până la sfârșitul lunii august a anului 2022 au fost realizate  în total 570 de „repatrieri” de la Berlin, dintre care cei mai mulți, 169, au fost cetățeni ai R. Moldova. Totodată, în perioada 1 ianuarie – 13 septembrie, 93 persoane au fost ridicate de polițiști între orele 21.00 și 6.00 „cu ocazia măsurilor de deportare”.

Administrația de interne de la Berlin justifică această practică prin faptul că ea se desfășoară „pe baza unor specificații obligatorii ale statelor de destinație privind orele de plecare și de sosire”. Cu toate acestea, conform Legii privind rezidența, „organizarea deportării” nu reprezintă un motiv pentru arestările de noapte și, prin urmare, este ilegală, după cum precizează Consiliul pentru Refugiați.

Plecarea voluntară

Pe Vasile și Melodia, despre care avea să aflu mai târziu că sunt cetățeni ai R. Moldova, la fel, de etnie romă, i-am surprins pe aeroportul din Berlin, însoțiți de reprezentantul Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), la 5 decembrie, data limită pentru mai mulți moldoveni pentru a părăsi Germania. „Avem un an de zile de când stăm acolo. Acum ne ducem acasă, la Edineț. Deja m-am săturat de Germania”, spune, glumind, Vasile, surprins de ZdG pe aeroportul din Chișinău în timp ce își aștepta bagajele.

La fel ca și mulți moldoveni din Berlin, bărbatul împreună cu soția sa se ascundeau de autoritățile germane pentru a nu fi deportați în R. Moldova, însă, după ce au fost reținuți și convinși să revină de bunăvoie acasă, cei doi au reușit să evite deportarea. „Acolo, în „hotel” (Heim, n.r.) ne-au prins. Mulți oameni pe care i-a trimis așa, le-a făcut deport lor, nouă nu. Noi eram să mai stăm acolo ascunși, dar au zis așa: «Dacă găsim pașapoartele voastre la voi, e gata cu voi. Mai bine mergeți de bunăvoie». Și iată de bunăvoie am venit. Ei ne-au cumpărat bilet pentru noi”, spune Vasile.

Prin programul de promovare umanitară REAG/GARP, autoritățile germane sprijină persoanele care se întorc voluntar în țara lor de origine sau care migrează către un stat care este dispus să-i primească. OIM organizează și gestionează plecarea acestora. Sprijinul acordat prin intermediul programului depinde de naționalitate. Astfel, anumite naționalități pot primi, de asemenea, sprijin financiar pentru a reveni acasă, așa ca în cazul lui Vasile și al Melodiei. În 2021, datele autorităților germane arată că circa 220 de moldoveni au beneficiat de acest program.

„Evoluția problematică a migrației ilegale din R. Moldova”

Problema refugiaților din R. Moldova în Germania își are rădăcinile încă în 2020. Atunci autoritățile germane atenționau asupra faptului că se așteaptă la un val de refugiați din R. Moldova, în contextul în care numărul solicitanților de azil moldoveni începea să înregistreze o creștere. În 2021 cetățenii R. Moldova au ajuns pe primul loc privind solicitările de azil în capitala Germaniei, numărul lor crescând brusc în luna august 2021. Atunci angajații Oficiului landului Berlin pentru primirea refugiaților atenționau despre o situație alarmantă la o tabără de primire și despre faptul că zilnic veneau între 60 și 100 de solicitanți de azil din R. Moldova. Tot atunci, o investigație a postului public de televiziune regional din Berlin (RBB) vorbea despre „turismul de azil” și despre traficul de persoane. Unele persoane erau aduse de microbuze sau mașini particulare cu numere de înmatriculare din Letonia, Polonia și Franța. În cazul unor cetățeni moldoveni au fost descoperite documente din care rezultă că au depus cereri de solicitare de azil și în Danemarca sau Franța. 

Ulterior, la începutul lunii septembrie 2021 moldovenii solicitanți de azil au ajuns subiect de scandal în Germania. În contextul în care cererile de azil au continuat să crească, secretarul de stat al Ministerului de Interne, Helmut Teichmann, atenționa senatoarea pentru integrare de atunci din Berlin, Elke Breitenbach despre numărul mare de cereri din partea moldovenilor și spunea că 80% dintre acestea sunt înregistrate la Berlin. Teichman atenționa despre abuzul asupra sistemului de azil din partea migranților care nu au nevoie de protecție și despre faptul că principalul stimulent pentru numeroasele cereri de azil din partea moldovenilor ar putea fi cel financiar. Atunci, Breitenbach a fost acuzată și ulterior cercetată sub suspiciunea de fraudă a subvențiilor, de crearea stimulentelor pentru solicitanții de azil, în contextul în care, pe timp de pandemie, refugiaților le-au fost oferiți bani de buzunar pentru trei luni înainte. Astfel, potrivit presei germane, pe timp de pandemie refugiații au primit în avans pentru trei luni sume cuprinse între 438 și 984 euro, în funcție de modul în care au fost cazați.

„Factorul decisiv al cererilor depuse este aspectul financiar”

Angela Mutruc, președinta Asociației de prietenie moldo-germană, susține că actuala guvernare din Germania are o atitudine prietenoasă față de solicitanții de azil, și respectiv, sistemul de azil oferă o listă de generoasă de beneficii pentru cei care caută protecție în statul german. Astfel, Angela Mutruc precizează că o mare parte a cetățenilor din R. Moldova, care depun acte pentru azil în Germania, sunt motivați, în primul rând, financiar, iar, în unele cazuri, pentru a primi asistență medicală gratuită.

„Desigur tema devine foarte sensibilă, mai ales când în ultimii ani numărul cererilor pentru azil practic s-au dublat. Am avut ocazia să fac traduceri pentru unii cetățeni de-ai noștri, veniți la consultație juridică la un centru al comunității catolicilor jeziuți din Berlin, și desigur factorul decisiv al cererilor depuse este aspectul financiar. (…) Unii sunt veniți pentru a primi asistență medicală gratis. La depunerea cererii de azil se indică foarte des problema sănătății”, a precizat Angela Mutruc pentru ZdG.

Totodată, președinta Asociației de prietenie moldo-germană, explică că odată cu creșterea considerabilă a numărului refugiaților din Ucraina, capacitățile și resursele statului german de a primi migranți s-au redus. Totodată, Angela Mutruc menționează că actualele probleme legate de inflație, criza energetică și cea ecologică ar putea genera o schimbare în domeniul sistemului de azil, sumele investite în acesta urmând a fi reduse, existând, în prezent, astfel de discuții în Parlamentul german.

Ministerul de Interne german, despre creșterea numărului migranților moldoveni

Potrivit datelor OFMR, în 2021, comparativ cu 2020, numărul moldovenilor care au solicitat azil în Germania s-a dublat. În 2022 numărul lor rămâne la fel de mare. Circa 10 mii de moldoveni au solicitat protecție în Germania doar în ultimii doi ani.  Din observațiile făcute în ultimii ani, Ministerul de Interne german, într-un răspuns pentru ZdG, precizează că potențialele motive ale creșterii numărului solicitanților de protecție din R. Moldova ar fi efectele pandemiei de coronavirus, agravarea situației economice sau politice interne, sau condițiile marginale.

„Experiența a arătat că evenimentele imprevizibile au, de asemenea, un impact asupra accesului, inclusiv, de exemplu, situația de la frontiera externă a UE cu Belarus în 2021 și atacul ilegal al Federației Ruse asupra Ucrainei în 2022. (…) În mod sezonier, cererile de azil din partea persoanelor relativ mai puțin calificate cresc atunci când oportunitățile de angajare pentru aceste grupuri de persoane în țara de origine încetează temporar sau sunt limitate. Cu toate acestea, acest lucru nu se aplică doar Moldovei ca țară de origine, ci și unui număr de țări, cu care s-a convenit asupra scutirii de vize”, se arată în răspunsul autorității germane. 

Autoritățile din R. Moldova, deschise să primească acasă solicitanții de azil din Germania

Într-un răspuns pentru ZdG, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al R. Moldova (MAEIE) precizează că autoritățile din R. Moldova cunosc despre creșterea numărului de cereri de azil ale cetățenilor moldoveni din Germania și colaborează cu autoritățile germane în vederea repatrierii acestora în conformitate cu prevederile Protocolului de implementare a Acordului în domeniul readmisiei semnat cu Comunitatea Europeană.

Potrivit MAEIE, 3200 de persoane urmează să fie repatriate din Germania în R. Moldova, după ce solicitările lor de azil au fost respinse, dintre care, doar 620 de persoane urmează a fi repatriate până în luna martie 2023.

Totodată, până în prezent, Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, autoritatea competentă din R. Moldova, care gestionează subiectul repatrierilor, a examinat 2126 de solicitări privind readmisia cetățenilor R. Moldova din Germania. În total, pe parcursul anului 2022 au fost organizate 11 curse charter din Germania și au fost transferați în țară 488 de conaționali. 

„Este de menționat, că războiul din Ucraina a generat mai multe modificări. Astfel, în perioada 24 februarie 2022 – 9 august 2022 a fost sistat procesul de readmisie, aceasta justificând numărul mic de transferuri în raport cu numărul mare de solicitări. În prezent, autoritatea competentă pentru străini este pregătită să acționeze regulamentar în sensul aplicării prevederilor Protocolului de implementare a Acordului în domeniul readmisiei semnat cu Comunitatea Europeană”, se arată în răspunsul MAEIE pentru ZdG.

„Am făcut oleacă de bani și acum ne ducem acasă”

„Am făcut oleacă de bani și acum ne ducem acasă. Dap lumea pentru ce se mai duce acolo? Eu am lucrat la construcție. Eu trimiteam bani acasă. Hehehe cât am trimis”, spune Vasile, întrebat despre ce a făcut în Germania. 

La întrebarea de ce a ales anume Germania ca și destinație, bărbatul precizează că a fost și în Franța, lăsând să se înțeleagă că a mai fost și în alte țări. Totodată, ținând în mână pașaportul R. Moldova, Vasile menționează că peste trei luni intenționează să revină în Germania, precizând că „hozeainul” (stăpânul, n.r.) îl așteaptă. Totuși, este indecis, pentru că, spune el, a auzit că în Polonia este mai mult de lucru și e mai bine remunerat.