Cum a încercat (și reușit) o companie privată, asociată de SIS lui Plahotniuc, să furnizeze gaze naturale unor întreprinderi de stat

O companie deținută de stat, „lider pe piața internă”, a achiziționat gaze naturale, care ar fi inclusiv din Federația Rusă, de la o companie asociată cu oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.

Compania din R. Moldova, care a anunțat acum un an că va importa zilnic din Turcia 2 milioane de metri cubi de gaze naturale, apoi a propus Societății pe Acțiuni „Energocom” o ofertă care ar fi micșorat prețul de atunci pentru consumatorii casnici cu circa 7 lei, a încercat, fără succes, să fie exclusă din lista persoanelor asociate lui Vladimir Plahotniuc.

East Gas Energy Trading (EGET) SRL a susținut că dacă executarea actului nu va fi suspendată, aceasta se va afla în imposibilitate de a executa obligațiile contractuale încheiate cu consumatorii şi aceştia vor suporta „prejudicii considerabile grave şi ireparabile”. Printre consumatorii care ar avea de pierdut, invocați de EGET, sunt și companii deținute de stat. 

Compania a mers în instanță împotriva Serviciului de Informații și Securitate (SIS), instituția care a întocmit lista în februarie 2024, susținând că nu are vreo legătură cu Plahotniuc. În timp ce recursul era examinat la Curtea de Apel Chișinău, după ce Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a respins cererea privind suspendarea executării actului administrativ individual defavorabil, EGET a rămas pentru două luni fără licența pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale.

Întreprinderi deținute de stat, printre clienți

ZdG a constatat că, în fața judecătorilor, East Gas Energy Trading a susținut că printre clienții săi, lista cărora nu era în spațiul public până acum, se numără și companii deținute de stat.

East Gas Energy Trading a indicat că presta servicii de livrare a gazelor naturale pentru 19 agenți economici și 10 gospodării.

Totodată, compania a relatat că „a iniţiat relații comerciale de furnizare a gazelor naturale cu o serie de agenți economici”, printre care Î.S. „Fabrica de Sticlă din Chişinău” și SRL „Arena Naţională”, ambele companii fondate de Agenția Proprietății Publice (APP), „însă dat fiind includerea SRL „East Gas Energy Trading” în Lista persoanelor asociate subiecților restricțiilor, aceasta recepționează refuzuri de colaborare economică din partea contractanţilor anume din motivul includerii în această Listă”.

De fapt, contactat de ZdG, administratorul Arenei Chișinău, Sergiu Stanciu, a declarat că EGET nu a participat la licitațiile anunțate de instituție. „Relații economice cu aceasta companie nu am avut”, a spus Stanciu, care a precizat că, din vară, Arena Chișinău a organizat licitații lunare pentru „a obține un preț rezonabil mai mic la gaze”.

Totuși, ZdG a observat că asocierea cu Vladimir Plahotniuc nu pare să fi oprit compania, la câteva luni după includerea în lista întocmită de SIS, să participe și să câștige două licitații, pentru circa 830 000 m3 și 840 000 m3 de gaze, pentru Întreprinderea de Stat Fabrica de Sticlă din Chișinău, prezentată de APP drept „unul dintre liderii de pe piața internă a Moldovei”.

Mai exact, Î.S. „Fabrica de Sticlă din Chișinău” a procurat în lunile iunie și iulie 2024 gaze de la Est Gas Energy Trading, „conform celei mai avantajoase oferte”.

În urma solicitării de la reprezentanții APP a informațiilor cu privire la posibilele relații economice ale companiei Est Gas Energy Trading cu entitățile din subordinea APP, Agenția a comunicat că „licitațiile de gaze naturale au fost publice, iar entitățile din subordinea APP au achiziționat bunuri și servicii în conformitate cu Regulamentul privind achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor la întreprinderea de stat (HG nr. 351/2020)”.

„Din august 2024 compania menționată nu a mai participat la licitațiile publice și nici nu figurează la ANRE în lista deținătorilor de licență, respectiv întreprinderile de stat nu au avut relații comerciale cu compania menționată”, a comunicat purtătorul de cuvânt al APP Ghenadie Vasilache.

„Eșuarea licitațiilor”. Cazul Apă-Canal Chișinău

EGET a mai relatat că ar fi fost declarată, la începutul lunii februarie 2024, câștigătoare a unei licitații organizate de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chişinău”.

• Conform portalului de achiziții publice, EGET și o altă companie au depus ofertele la 30 noiembrie 2023 – cu circa două luni înainte ca EGET să fie inclusă în lista SIS, în valoare de circa 42 de milioane de lei și, respectiv, 51 de milioane de lei. Întreprinderea municipală era dispusă să plătească pentru gazele naturale, care urmau să fie livrate în anul 2024, aproximativ 53 de milioane de lei.

Ofertele ambelor companii au fost respinse, fiind indicate „alte temeiuri de respingere a ofertei”. Totuși, EGET a susținut în instanță că „din cauza includerii în Lista persoanelor asociate subiecților restricțiilor există riscul rezoluțiunii contractelor de către partenerii contractanți, descalificarea și eșuarea licitațiilor, acumularea veniturilor ratate, persistă pericolul intrării în insolvență”.

De cealaltă parte, contactați de ZdG, reprezentanții Apă-Canal Chișinău au menționat că acea licitație a fost anulată pentru că, în perioada evaluării ofertelor, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat diminuarea prețului reglementat pentru furnizarea gazelor naturale. „Deja ofertele pe care noi le-am primit erau mai scumpe decât livra Moldovagaz”, a spus Iacob Plămădeală, șeful Departamentului aprovizionare și achiziții.

Administratorul EGET, Vitalie Șeptefraț, nu a răspuns la apelurilor ZdG și nu am putut să îl întrebăm de ce compania a invocat întreprinderi deținute de stat printre clienți, cărora nu le-a livrat gaze.

Expert: „Acolo sigur poate fi o parte de gaze rusești, dar nu știm în ce proporție”

În toamna anului trecut, expertul în energetică Sergiu Tofilat declara pentru Radio Chișinău că cele două milioane de metri cubi de gaze pe care firma ar urma să le importe zilnic din Turcia, începând cu luna octombrie 2023, ar putea să fie gaze rusești reexportate.

Întrebat acum despre originea gazelor, Tofilat a spus că „Turcia abia recent a început a extrage gaze, foarte puțin. Turcii procură gaze din câteva surse. Au de la ruși două conducte, din Iran mai cumpără și au terminale de gaze naturale lichefiate, aduc de unde găsesc mai ieftin. Turcii amestecă aceste gaze și nu știu de-a cui cumperi. Turcia profită de faptul că rușii nu au cui vinde gaze, îl cumpără de la ruși, îl amestecă și îl vinde mai departe. Acolo sigur poate fi o parte de gaze rusești, dar nu știm în ce proporție”, a afirmat Sergiu Tofilat.

Întrebat cum trebuie privite achizițiile de gaze, care ar putea proveni din Rusia, de către instituțiilor deținute de stat, având în vedere că autoritățile au anunțat anterior în repetate rânduri că malul drept al Nistrului nu mai consumă gaze rusești, expertul a menționat că deși Uniunea Europeană nu a impus sancțiuni Gazpromului, în contextul invaziei la scară largă desfășurată de Federația Rusă în Ucraina, din 2027 UE plănuiește să renunțe la gazele din Rusia.

„Pe lângă aceasta, Gazprom a încălcat contractele pe termen lung cu unele țări europene. Compania a fost dată în judecată. Sunt decizii de arbitraj unde să adună circa 20 de miliarde de euro. Rușii chiar dacă ar vrea nu au cum să dea gaze în Europa, pentru că banii ar fi reținuți pentru a plăti daunele. De aceea caută cumva ocolișuri – să vindem Turciei care va exporta mai departe”, a indicat expertul în energetică.

Turcia a anunțat la sfârșitul lunii august proiectul TurkStream 2, o extindere a rețelei sale de gazoducte. Potrivit ministrului energiei din această țară, Alparslan Bayraktar, monopolul de stat al gazului, BOTAȘ, ar putea exporta aproximativ 7-8 miliarde de metri cubi de gaze naturale prin Bulgaria către Europa Centrală sub o nouă marcă numită „Turkish Blend”, amestecând gaze din diferite surse.

În timp ce Rusia ar urma să aibă o cotă de 40 % din acest amestec, cantitatea reală ar putea fi mai mare, deoarece Gazprom și BOTAȘ lucrează la detaliile unui hub de gaze rusești în Turcia de la începutul anului 2023, se arată într-o analiză publicată de Politico.

În plus, acordul cu BOTAȘ permite Rusiei să ascundă originea gazului său, oferind Gazprom o nouă cale de a vinde direct clienților săi, ocolind Ucraina. Astfel, aceste noi planuri ar completa obiectivul Rusiei de a ocoli Ucraina pentru vânzările sale de gaze către Europa, ocolind eventualele sancțiuni, a scris directorul Programului Energie și Climă la Centrul pentru Studiul Democrației, Martin Vladimirov, pentru Politico.

Vânzări de peste 5 milioane de lei, profit „în minus” de peste 500 de mii de lei

East Gas Energy Trading a invocat în instanța de judecată că are 7 persoane angajate, iar pentru perioada anului 2023 a achitat salarii în mărime de circa 519 mii de lei, fondul social în mărime de peste 124 de mii de lei, asigurarea medicală aproape 47 de mii de lei și venitul din salariu 49 115 de lei.

„Prin nesuspendarea actului administrativ individual defavorabil, ordinului Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova din 25 ianuarie 2024, societatea comercială riscă să intre în șomaj tehnic din cauza imposibilității temporare a continuării activității, rezultând drept consecință lipsa posibilității achitării salariilor față de angajații săi, urmând riscul ca angajați să rămână fără un loc de muncă pentru o perioadă de timp şi prezumţia că aceștia vor pierde orice sursă de venit”, a mai argumentat EGET, susținând că, potrivit datelor din contabilitatea societății, rezultă că aceasta, „în ultimele 6 luni consecutive”, a achitat în bugetul public național impozite în mărime de 432 000 de lei.

Conform datelor publice, deși în 2023 East Gas Energy Trading a avut venit din vânzări de peste 5 milioane de lei, profitul net declarat a fost negativ – 564 de mii de lei.

Tot în cererea de contestare a actului SIS, în pofida cantității de 2 milioane de metri cubi de gaze zilnic, anunțate anterior în urma acordului semnat cu compania de stat turcească Petroleum Pipeline Corporation (BOTAŞ) din octombrie, compania moldovenească a vândut în ultimele 8 luni ale anului 2023 doar puțin peste 250 de mii de metri cubi de gaze, adică 1/8 din cantitatea pe care ar fi urmat să o importe într-o zi.

„EGET a specificat că în perioada 20 aprilie 2023 – 12 decembrie 2023 a efectuat vânzări a gazelor naturale către consumatorii casnici si non-casnici în mărime de 3 388 362 lei (inclusiv TVA), echivalent la 251 802 metri cubi de gaze, la preț mediu de 1 m³-13.46 lei (inclusiv TVA)”.

Instanţa de recurs a reținut că, la data de 25 ianuarie 2024, în vederea asigurării implementării eficiente a măsurilor restrictive internaționale pe teritoriul R. Moldova, precum și evitării tentativelor de eludare a măsurilor restrictive internaționale cu implicarea şi/sau participarea persoanelor asociate subiecților restricțiilor, directorul Serviciului de Informații și Securitate a emis ordinul cu privire la aprobarea Listelor persoanelor în privința cărora există probe, informații documentate că sunt asociate subiecților restricțiilor.

Argumentele Curții de Apel Chișinău

Legislația prevede că, pentru evitarea unor tentative de eludare a măsurilor restrictive internaționale, se întreprind „măsuri de precauție sporită precum și măsuri asigurătorii”.

„Cu referire la argumentele invocate, instanţa de recurs subliniază că normele legale din domeniu nu obligă persoanele juridice de drept privat, parteneri ale persoanelor juridice incluse în liste, să rezilieze contractele cu acestea sau într-un alt mod să-i discrimineze, de asemenea, nu există
prevederi legale care i-ar exclude sau limita în participarea la diverse licitații sau ar anula dreptul acestora de a desfășura activitatea sa comercială.

Raportând circumstanţele de fapt ale cauzei la prevederile legale şi ţinând cont de faptul că soluția adoptată de instanţa de fond este una legală şi întemeiată, iar argumentele invocate de către SRL „East Gas Energy Trading” au fost calificate de Completul judiciar ca fiind lipsite atât de substanță juridică obiectvă, cât şi de suport probatoriu, instanţa de recurs concluzionează despre faptul că recursul declarat de SRL „East Gas Energy Trading” este neîntemeiat – motiv din care acesta urmează a fi respins, menţinând integral încheierea Judecătoriei Chişinău (sediul Rîşcani) din 17 iunie 2024”, a concluzionat completul de judecată format din președintele interimar al CA Chișinău Mîra Ghenadie și judecătorii Grigore Daschevici și Angela Bostan.

Conform datelor publice, compania East Gas Energy Trading a fost înregistrată în luna aprilie 2020. Aceasta are patru fondatori. Este vorba despre Mircea Maleca, ex-director al Autorității Aeronautice Civile, Vitalie Șeptefraț și companiile Ecer Invest, fondată și administrată de Adriana Popescu și H Kapitalz – fondată și administrată de Maria Cebotari, soția fostului vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova (PDM) Vladimir Cebotari.

East Gas Energy Trading SRL este administrată de Vitalie Șeptefraț, care a făcut parte, în 2017, din Consiliul de administrare al Moldovagaz.

Atunci când a anunțat despre acordul cu BOTAȘ, EGET a solicitat „renunțarea la speculații, transmiterea de informații false, care pun sau pot pune într-o situație nedorită și neprofesionistă, autoritățile R. Moldova, în mod special în raport cu ambasada Republicii Turcia în Republica Moldova și alte autorități publice din Republica Turcia”.

„EGET este o companie tânără, ambițioasă, cu o structură transparentă a asociaților, fără beneficiari sau interese ascunse, care își propune să devină un important actor pe piața energetică din Republica Moldova și din regiune”, au comunicat reprezentanții companiei.

Piața liberă a gazelor naturale

La sfârșitul lunii mai 2023, în spațiul public au fost discuții despre devierile tarifare, formate începând cu 2021, care erau incluse în tariful reglementat, dar și despre despre unele companii care ar livra gaze naturale la prețuri mult mai mici față de Moldovagaz.

Atunci, ministrul Energiei Victor Parlicov a făcut publică o scrisoare pe care a spus că a trimis-o în luna aprilie în adresa ANRE pentru a sesiza „inechitatea de pe piața de gaze naturale” creată de unele companii private și a solicitat autorității publice centrale de reglementare și monitorizare a sectoarelor din domeniul energetic să intervină.

Conform documentului publicat, în contextul înregistrării pe piețele regionale a unor „volatilități ridicate” a prețurilor la resursele energetice în ultimii ani, care au un impact direct asupra prețurilor de achiziție a energiei electrice şi gazelor naturale importate în R. Moldova, ministru Energiei a remarcat că, în contextul în care prețul mediu ponderat de achiziție a gazelor naturale de circa 927 $/1000 m³ prevăzut în prețurile reglementate pentru furnizarea gazelor naturale în vigoare atunci includea şi devierile financiare negative acumulate atât de consumatorii casnici cât și non-casnici în perioada precedentă, acesta „nu este competitiv cu prețurile actuale de achiziție a gazelor naturale importate în Republica Moldova de alți furnizori (aproximativ 450-500 $/1000 m³ pe piața spot)”.

Astfel, ministrul a subliniat atunci că „tot mai mulți” consumatori non-casnici își schimbau furnizorul de gaze naturale şi/sau de energie electrică, „rămânând astfel povara de returnare a devierilor tarifare negative incluse în mare parte pe consumatorii casnici și parțial pe consumatorii non-casnici care achiziționează în continuare gaze naturale şi/sau energie electrică la prețuri reglementate”.

Totodată, a amintit că o situație de acest fel a fost înregistrată la sfârşitul anului 2021, când consumatorii finali, beneficiari ai serviciilor prestate de un furnizor la prețuri nereglementate, cu o cotă de piață de aproximativ 10%, nu au participat la rambursarea devierilor financiare negative înregistrate de furnizorul serviciului universal.

La scurt timp atunci, membrii Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) au stabilit o corecție de echitate pentru întreprinderile care trec la un furnizor ce activează cu prețuri nereglementate. În acest caz, consumatorii finali urmau să fie obligați să achite devierile tarifare restante. Totodată, începând cu 30 iunie 2023, consumatorii finali pot procura gaze naturale fie de pe piața reglementată, fie de pe cea liberă, dar nu simultan.

La mijlocul anului 2023, ministerul Energiei informase că 86 de agenți economici au ales să schimbe furnizorul de gaze migrând de la furnizorul de ultima opțiune, care are tarif reglementat de ANRE, la furnizori de pe piața liberă, potrivit datelor Moldovagaz.

„Dintre aceștia, 18 au plecat definitiv pe piața liberă, iar 54 de companii au câte două contracte, fiind simultan pe ambele piețe. Prin decizia CSE, Guvernul a intervenit pentru a opri această migrație și a face anumite modificări în cadrul de reglementare”, se menționează într-un comunicat al Ministerului Energiei.

De la 1 ianuarie 2025 toți consumatorii mari vor fi obligați să procure gaze de pe piața liberă.

Consumatorii casnici achită, din luna mai, 13,12 lei (cu TVA) pentru un metru cub de gaze.