Cum a ajuns un agricultor de la Ocnița să ofere gratuit oamenilor din producția sa de ceapă

Agricultorul Igor Popov, de la Dângeni, Ocnița, a anunțat recent pe rețelele de socializare că oferă gratuit ceapă celor aflați în nevoie, din motiv că nu reușește să o vândă. Respectiv, nu ar vrea să o arunce. Într-un interviu pentru ZdG agricultorul a povestit despre cât de dramatic s-a schimbat situația agricultorilor în ultimul timp și la ce speră pentru anul care vine. 

• Dle Popov, de când faceți agricultură? 
• Eu, de fapt, sunt agronomul companiei SRL „Dîngenaru”, fondatorul – e tatăl meu. De mic copil, fiind pe dealurile natale,

m-am îndrăgostit de această meserie și îmi place mai ales pentru că rodul muncii se vede tot prin muncă. E o plăcere să ai posibilitatea de a crește hrană pentru cineva.

Am studii superioare în Agricultură și fac ceea ce-mi place. 

• Cum ați spune că a fost anul trecut pentru agricultori? 
• A fost un an foarte dificil. Problema nr. 1 a fost seceta, care a afectat și partea de Nord, mai ales culturile de grupa a doua – dacă la prima: grâu, orz, cultura de rapiță au mai fost ceva rezultate, am mai pus în hambare ceva, atunci la grupa a doua – a fost dezastru.

Dacă timp de trei ani la rând, la același porumb, am scos un 8 tone media, anul trecut am scos doar 2,5. Așadar, peste 60% pierderi, doar la porumb.

Ceea ce ține de legumicultură, avem o suprafață nu prea mare, am făcut – din acest an, vedem, facem niște schimbări deja cu suprafața – în jur de 60 ha de legume: ceapă, cartof. Cartoful a mai mers cum a mai mers, mai este acum în depozit, însă o cantitate mică, dar cu ceapa e situația pe care o avem la moment – o dăm gratis. 

• Cum s-a ajuns la această stare de lucruri? 
• Nu avem piață de realizare la toată cantitatea de marfă – e o cantitate mai mare la depozit. În perioada noiembrie-martie, s-a mai vândut câte ceva, dar în comparație cu anii precedenți, tot foarte puțin. Anul trecut, în martie, practic nu mai aveam ceapă în stoc, la aceeași cantitate de marfă avută în hambar în 2019. Diferența e de doar câteva tone. Am această cantitate mare pe care nu o pot realiza, respectiv, decât să o arunc la gunoiște peste o perioadă de timp – o lună, să spunem, că are și ea un termen de păstrare, am decis să fac acest gest – să dau ceapa gratuit.

• În opinia dvs., de ce nu ați reușit să vindeți toată cantitatea de ceapă? De ce ar mai fi fost nevoie pentru asta? 
• Problema e că lumea nu are bani, coșul de consum s-a micșorat foarte mult la moldoveni. Eu, fiind recent la piața agricolă Revenco, cât să observ care e situația, am văzut o mână de cumpărători, și atât. Dar cu doi-trei ani în urmă, acolo era viață.

Deci, unu pandemia, doi – puterea de consum a fiecăruia din noi și trei – HoReCA – pentru întreprinderile mici și mijlocii, mai ales cele care se ocupau cu legumele, era o posibilitate de vânzare, cât se făceau mici contracte cu restaurantele. Acestea din urmă aveau mereu legume proaspete, de calitate, iar  fermierul avea unde să vândă.

Acum, cu restricțiile, s-a diminuat și consumul. Aceasta e toată istoria. Eu sunt de la sat și văd zilnic că lumea trăiește tot mai rău și mai rău. Posibilitățile financiare sunt tot mai mici și mai mici. 

• Discutați cu oamenii care vin la dvs. după ceapă? Ce vă spun ei? 
• Întreabă de ce o dau degeaba. Și le spun că nu am cumpărători. Mă întreabă apoi de ce nu o vând și îmi zic că vor să cumpere o plasă. „Păi, dacă vrei, poți să te duci să cumperi o plasă, dar asta e gratis”, le răspund. Fac un act de binefacere, pentru că știu că sunt persoane care chiar au nevoie de asta.

Dacă omul vrea o plasă – își ia una, dacă vrea două – își ia două. Că am pus limită, până la urmă. Ieri am dat mai mult, însă am văzut că cineva vrea să fie oportunist, așa că am pus limita la două plase. Am decis să procedez așa, pentru că văd ce se întâmplă în țară, cum și ce trai au majoritatea.

Dacă luăm valoarea mărfii la ziua de azi – la mine, la un 2,50 ceapa, pe care cineva ar cumpăra-o și eu dau două plase, asta sunt în jur de 35 kg, reiese un 70-80 de lei. Cam atât valorează această binefacere pentru o persoană, însă pentru cineva aceștia sunt bani mari astăzi. 

• De ce ar avea nevoie agricultorii, ca situația să se amelioreze? Cum sperați că va fi anul 2021, în acest sens? 
• Trebuie să avem instituții care funcționează. Problema nu e de acest an, ci de zeci de ani. Pur și simplu, într-un moment mai dificil, cum a fost anul 2020, cu secetă și pandemie, s-a văzut cât de putred e acest sistem dintre Nistru și Prut. Fermierii au intrat în credite și datorii, mizând că acesta va fi un an mai favorabil și vor putea întoarce datoriile. Dar dacă și acest an nu va fi unul bun, o mare parte din fermieri, pur și simplu, vor falimenta. Asta e realitatea. Acum fermierii se gândesc ce să facă, pentru că ei sunt învățați să investească și să facă o cultură bună, însă se află la o cotitură. Noi sperăm să fie un an bun – cantitatea de umiditate cumulativă de precipitații e mai bună decât anul trecut și sperăm la rezultate mai bune.