Cu cine vor îndemna comuniștii să voteze membrii de partid și simpatizanții în turul II al alegerilor prezidențiale
Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), care l-a susținut pe candidatul Vasile Tarlev în primul tur al alegerilor prezidențiale, dar a acumulat doar 3.19% din voturi, a anunțat că își va îndemna membrii de partid și simpatizanții „să participe activ la votare în turul doi al alegerilor prezidențiale” și să îl aleagă pe Alexandr Stoianoglo în turul II.
Îndemnul este și pentru „toți cetățenii patrioți ai R. Moldova”.
„Este deja clar pentru toată lumea că Moldova nu are niciun viitor cu Sandu și nu va avea niciun alt viitor și dezvoltare decât pierderea suveranității, a identității moldovenești, a statutului de neutralitate și a relațiilor normale cu toate țările”, a acuzat PCRM.
Alexandr Stoianoglo este susținut de Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), formațiune cu care au intrat comuniștii în bloc electoral în Parlament, în 2021. Presa a scris anterior că Tarlev ar fi fost unul dintre candidații condamnatului Ilan Șor.
La sfârșitul lunii august, președintele Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, a declarat că formațiunea politică pe care o reprezintă îl va susține la alegerile prezidențiale din acest an pe fostul prim-ministru Vasile Tarlev.
„Opt ani am lucrat împreună, eu ca președinte, iar el ca prim-ministru. Îl cunosc foarte bine și el cunoaște totul. N-a uitat nimic din ceea ce trebuie să facă un prim-ministru, un președinte (…). Îl voi susține nu doar în campania electorală, dar și după ce va fi ales președinte (…)”, a spus Vladimir Voronin.
În iulie 2024, Vasile Tarlev și-a anunțat oficial candidatura la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. În discursul din timpul unui briefing, Tarlev a declarat că va candida independent. Mai târziu, Comisia Electorală Centrală (CEC) a refuzat să îl înregistreze drept candidat independent, în timp ce era președintele unui partid politic. Astfel, Tarlev a fost desemnat de partidul pe care îl conduce – Partidul pentru Viitorul Moldovei.
Moldovenii au găsit recent în cutiile poștale foi volante electorale ale Partidului Comuniștilor despre referendumul privind integrarea europeană a R. Moldova. Foile volante conțineau afirmaţii false potrivit cărora referendumul „se va solda cu pierderea neutralităţii şi suveranităţii” (în original: «приведет к потере нейтралитета и суверенитета») R. Moldova sau că exprimă „intenţia” (în original: «намерении») de aderare la NATO. În realitate, buletinele care au fost înmânate alegătorilor în ziua scrutinului prevăd expres completările ce urmează a fi introduse în Constituţie, or aceste amendamente nu afectează în niciun fel statutul de neutralitate şi cel de suveranitate al republicii, potrivit unui articol StopFals.
Invențiile despre „renunţarea” la neutralitate şi suveranitate
Tezele principale din foile volante anunţă că referendumul ameninţă cu „renunţarea la neutralitate” (în original: «отказом от нейтралитета») şi „renunţarea la suveranitate şi statalitate” (în original: «отказом от суверенитета и государственности»). Autorii foilor mai afirmă că „obţinând posibilitatea de a modifica Constituţia, autorităţile vor lichida Moldova independentă, unindu-se cu judeţele din România” (în original: «получив возможность изменять Конституцию, ликвидируют независимую Молдову, присоединившись к жудецам Румынии»).
În realitate, prevederile Constituţiei referitoare la suveranitatea RM nu vor suferi modificări. Alineatul 1 al articolulului 1 din Constituţie prevede că „Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, iar articolul 2 că „Suveranitatea şi puterea de stat” garantează că „suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie”. În avizul său din 16 aprilie 2024, Curtea Constituţională a statuat că inițiativa de revizuire a Constituției nu afectează caracterul suveran, independent şi unitar al statului Republica Moldova, nici statutul de neutralitate permanentă. Integrarea în Uniunea Europeană nu înseamnă unirea cu un alt stat. Nu există niciun fel de prevederi care ar stipula așa ceva. La fel, lipsesc şi precedentele de „unire” a două sau mai multe state după aderarea lor la UE. În plus, niciun stat care a aderat la UE nu şi-a pierdut independenţa, statalitatea şi suveranitatea. Toate cele 27 de state membre ale UE se bucură în totalitate de suveranitate şi independenţă.
Comisia Electorală Centrală a informat miercuri că, în urma alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, niciunul dintre candidaţii la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova nu a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor. În ședința de miercuri a Comisiei, a fost aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024.
Rezultatele preliminare arată că, în primul tur, Maia Sandu a obținut 42.49% din sufragii, în timp ce pentru Alexandr Stoianoglo au votat de peste 25.95% dintre alegători.
Datele publicate pe site-ul Comisiei Electorale Centrale arată că opțiunea „DA” la referendumul constituțional privind modificarea Constituției în vedere aderării R. Moldova la Uniunea Europeană a fost votată de 50,35% dintre alegători, adică de un număr de 749 719 de persoane. Pentru opțiunea „NU” au votat 49,65% dintre alegători sau 739 155 de persoane.
Conform prevederilor legale, a fost stabilită organizarea în data de 3 noiembrie 2024 a turului doi al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova pentru primii doi candidați stabiliți în ordinea descreșterii numărului de voturi obținute în primul tur.
În buletinul de vot pentru turul doi de scrutin vor fi înscriși doi candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin, după cum urmează:
- Maia Sandu, desemnată de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” ;
- Alexandr Stoianoglo, desemnat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.
În acest context, a fost aprobat textul şi modelul buletinului de vot pentru turul al doilea de scrutin. Acestea se vor tipări conform tirajului stabilit în hotărârile anterioare aprobate de CEC.
Votarea în cel de-al doilea tur se va efectua în baza acelorași liste electorale utilizate la primul tur de scrutin.
