Cu ce avere oficială pleacă Lupu din funcția de președinte al Curții de Conturi
Marian Lupu pleacă de la șefia Curții de Conturi după cinci ani de mandat, perioadă în care averea sa nu s-a modificat substanțial, conform datelor din declarațiile sale de avere și interese personale. Singurele bunuri obținute în perioada mandatului sunt două terenuri agricole, dobândite prin donație, în 2020.
Marian Lupu s-a aflat la șefia Curții de Conturi timp de cinci ani, începând cu 7 februarie 2019. În ultimul an de mandat, Marian Lupu a beneficiat de un salariu anual de circa 400 de mii de lei sau în jur de 33 de mii de lei, lunar, brut.
Mandatul lui Marian Lupu, în calitate de președinte al Curții de Conturi a expirat în luna februarie a acestui an. Conform declarației de avere pentru anul 2023, depusă la începutul anului 2024, în ultimul său an de mandat, Lupu a ridicat un salariu anual (brut) de circa 402 mii de lei sau în jur de 33 de mii de lei lunar. În afară de salariu, Lupu nu a înregistrat alte venituri.
Pe perioada mandatului său, soția lui Lupu a intrat în posesia a două terenuri agricole, dobândite în 2020, prin donație, unul fiind în valoare de 19 867 mii de lei și celălalt – 1 996 de lei. Alte proprietăți, conform informațiilor din declarațiile de avere și interese personale, Marian Lupu nu a obținut în perioada mandatului.
Familia Lupu deține un apartament de 136 de metri pătrați, dobândit în 2002, cu o valoare de peste un milion de lei – 1 224 000 de lei. În acea perioadă, Marian Lupu deținea funcția de viceministru al Economiei în Guvernul Tarlev. În anul 2003, familia Lupu achiziționează un garaj de 18 metri pătrați, cu o valoare de 70 de mii de lei.
În 2018, fiind deputat în Parlamentul R. Moldova, Marian Lupu intră în posesia unui autoturism Hyundai Tucson, fabricat în 2017, cu o valoare de 205 mii de lei.
Soția lui Marian Lupu deține un depozit bancar în valoare de 314 mii de lei, un cont curent în valoare de 16 mii de lei, unul în valoare de 60 de mii de lei și două conturi în valută – 150 de dolari și 21 de euro.
Marian Lupu s-a aflat la șefia Curții de Conturi de pe 7 februarie 2019 până în luna februarie a acestui an.
Marian Lupu a deținut de-a lungul anilor, diverse funcții de stat și de partid. El a fost promovat în „marea politică” pe timpul guvernării comuniste. Cochetând cu funcțiile publice încă din 1991, în mai 2001 a fost numit viceministru al Economiei, iar în 2003 a preluat funcţia de ministru. La 6 martie 2005, devine deputat pe listele PCRM, iar ulterior preşedinte al Parlamentului. În 2009 Lupu a părăsit PCRM şi a devenit liderul PDM, formaţiune cu care a intrat din nou în Parlament. În decembrie 2010 – martie 2012, Lupu a deţinut atât funcţia de preşedinte al Parlamentului, cât şi cea de preşedinte interimar. Un an mai târziu, Lupu a fost demis din funcţia de preşedinte al Parlamentului cu votul a 76 de deputaţi comunişti, liberal-democraţi, socialişti şi liberal-reformatori. În februarie 2019 ajunge la șefia Curții de Conturi.
În aprilie 2023, președintele Curții de Conturi, Marian Lupu, a fost acuzat de „avansuri sexuale” de către o angajată a instituției. Femeia a declarat public că după ce ar fi refuzat aceste avansuri i-a fost aplicată o mustrare aspră. Într-o reacție oficială, Curtea de Conturi a infirmat acuzațiile aduse lui Marian Lupu, susținând că sunt „calomnii și insinuări”.
Potrivit legislației, Curtea de Conturi este constituită din 7 membri și este condusă de un președinte.
După organizarea unui concurs public, astăzi, 21 martie, Parlamentul a numit-o în funcția de președintă a Curții de Conturi pe Tatiana Șevciuc, cu votul a 69 de deputați.
