CSJ a respins contestația cu referire la nepromovarea evaluării integrității depusă de Rodica Chirtoacă, avocata cu salariu lunar de puțin peste o mie de lei, dar cu economii de 280 de mii de lei
Vineri, 27 septembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a publicat hotărârea motivată în prima contestație împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care a fost constatată nepromovarea evaluării de către candidata la funcția de judecător al CSJ, Rodica Chirtoacă.
În anul 2023, Rodica Chirtoacă s-a înscris în concursul pentru funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. La 14 mai 2024, comisia vetting a recomandat Consiliului Superior al Magistraturii ca Chirtoacă să nu promoveze evaluarea. La 4 iunie 2024, CSM a acceptat raportul Comisiei de Evaluare și a constatat nepromovarea evaluării de către Chirtoacă.
Chirtoacă nu a deținut funcții publice până în prezent, astfel că nu a fost obligată anterior să depună declarații de avere și interese personale.
Ea exercită profesia de avocată din 2008. Comisia Vetting a formulat 4 dubii în privința ei: o sumă de 72 de mii de lei economii în numerar la sfârșitul anului 2016, sursele mijloacelor bănești utilizate pentru rambursarea unui credit ipotecar, cheltuieli de consum și avere inexplicabilă.
În cadrul ședinței, Chirtoacă a explicat că a adunat 280 de mii de lei după ce a muncii în perioada 2001-2010, în calitate de jurist, în cadrul unor companii care se aflau în insolvabilitate. Aceasta a spus că ar fi primit sume în plus de bani, „o remunerație suplimentară”, pentru alte roluri pe care le-a ocupat. Detalii aici.
Pe 11 iunie 2024, candidata a contestat hotărârea CSM la CSJ, solicitând anularea acesteia și a raportului comisiei și dispunerea reevaluării sale de către comisie.
Prin decizia din 27 septembrie, completul, cu unanimitate de voturi, a respins „contestația depusă de Rodica Chirtoacă împotriva hotărârii CSM nr. 295/20, din 4 iunie 2024. Hotărârea este irevocabilă”, după cum se arată în decizia CSJ.
În actul judecătoresc emis, instanța supremă a notat că că reclamanta nu a prezentat probe documentare care ar confirma deținerea de către aceasta a economiilor de 280 000 de lei și că ea nu a declarat aceste economii Comisiei pentru anii 2011-2014, deși a fost întrebată în prima rundă de întrebări despre economiile pentru acești ani. Astfel, completul a respins argumentul reclamantei că aceste economii au fost obținute din remunerațiile primite de la cele cinci companii la care a activat.
În decizie, CSJ a făcut și o claritate referitor la unele aspecte relevante ce țin de sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe, folosirea cheltuielilor de consum ale populației la calcularea cheltuielilor subiecților supuși evaluării, situațiile în care Curtea Supremă de Justiție poate admite contestația, precum și unele particularități privind aplicarea prevederilor Codului administrativ și ale Legii nr. 65.
