CSJ a respins cererile a patru judecători privind anularea hotărârilor CSM cu referire la eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința lor
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a finalizat examinarea cauzelor de contencios administrativ privind anularea hotărârilor Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) care se referă la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința unor judecători. Instanța de recurs a confirmat legalitatea hotărârilor CSM, constatând că acestea au fost adoptate „în mod proporțional și motivat, cu respectarea dreptului discreționar al CSM în astfel de proceduri”.
Astfel, potrivit unui comunicat al CSJ, au fost admise recursurile declarate de către Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura Generală, au fost casate hotărârile instanței de fond, fiind pronunțate hotărâri noi, prin care au fost respinse ca fiind neîntemeiate cererile de chemare în judecată înaintate de către judecătorii vizați.
Mai exact, este vorba despre Alexandru Gheorghieș, fost magistru al Curții de Apel Bălți, Tatiana Avasiloaie, fostă judecătoare, Ion Druță, ex-președintele Curții Supreme de Justiție, și Oleg Sternioală, fost judecător al Curții Supreme de Justiție.
„În deciziile adoptate, Curtea Supremă de Justiție a constatat că instanța de fond a interpretat eronat normele legale aplicabile, aplicând dispozițiile generale ale Codului administrativ, fără a avea în vedere prevederile legislației speciale, și anume de Legea nr. 947/1996 privind Consiliul Superior al Magistraturii și Legea nr. 544/1995 privind statutul judecătorului. Aceste acte normative stabilesc în mod expres competențele și procedurile aplicabile în astfel de cazuri, având prioritate față de normele generale, conform principiului lex specialis derogat legi generali”, a precizat CSJ.
De asemenea, instanța de recurs a reținut că:
- potrivit standardelor internaționale, inclusiv celor stabilite de CtEDO, ingerințele în drepturile funcționarilor publici, inclusiv ale judecătorilor, sunt permise atunci când acestea sunt justificate de un interes public major;
- înainte de emiterea unui act administrativ individual defavorabil pentru un participant sau înainte de respingerea unui act administerativ individual favorabil, participantul are dreptul să fie audiat în legătură cu faptele și circumstanțele relevante pentru actul ce urmează a fi emis;
- actul administrativ nu poate fi anulat doar pe motivul neaudierii persoanei vizate, mai ales în spețele analizate, având în vedere specificul procedurilor aplicabile. Conform prevederilor art. 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, un act administrativ poate fi anulat doar dacă este ilegal și dacă prin acesta este vătămat dreptul reclamantului;
- reclamanții în cererile de chemare în judecată nu au indicat în mod clar care este legătura cauzală dintre neparticiparea lor la examinarea chestiunilor privind oferirea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală și pretinsa ilegalitate a actului emis, precum și ce argumente ar fi putut invoca în ședință, care ar fi putut schimba soluția adoptată.
„Curtea Supremă de Justiție a mai subliniat că, CSM nu era obligat să realizeze o analiză amplă a tuturor circumstanțelor cauzei și a probelor prezentate, având în vedere faptul că, acesta nu are statut de instanță de judecată, nu deține competențe jurisdicționale și nici nu autorizează efectuarea acțiunilor de urmărire penală”, se punctează în comunicat.
