Crime izolate din Europa, oglindite pe larg de unele instituții media din R. Moldova. Expert: „Rusia a făcut uz de această tactică de mai multe ori, unele cazuri fiind chiar celebre”
În ultimele luni, unele portaluri de știri au promovat intens pe platformele lor de pe rețelele sociale discuții legate de criminalitatea din țările Uniunii Europene. S-ar putea să fi citit în dese rânduri titluri precum „Tragedie în Franța. Un bărbat și-a ucis soția și copiii”, „Medici bătuți în Italia de rudele unei fete moarte la 23 de ani, în timpul unei operații”, „Baie de sânge la Bacău”, „Femei omorâte cu sânge rece la Constanța”, „Un bărbat din Franța și-a drogat și violat soția timp de 10 ani” sau „Dispariție cu final dramatic în Italia”.
Fie că sunt prezentate pe Tiktotk unde adună sute de mii de vizualizări, pe Telegram, pe Youtube sau pe site-urile unor instituții de presă, toate aceste știri sunt intenționat selectate pentru a semăna frică și neîncredere și a prezenta statele Uniunii Europene drept periculoase pentru trai, or accentul constant pus pe criminalitate servește la perpetuarea unui sentiment de nesiguranță în rândul populației. Această tactică se aliniază perfect cu narațiunile Kremlinului despre decadența Occidentului, iar în acest mod oamenii sunt convinși să favorizeze „soluțiile autoritare”, de dragul „ordinei” și „securității”, punctează Rufin Zamfir, expert român în amenințări asimetrice.
Expert: „E bine să cercetăm modul în care această crimă este folosită pentru a compromite imaginea unor instituții”
„Folosirea de către Rusia în cadrul campaniilor de dezinformare a incidentelor violente izolate sau chiar inventarea unora pentru a crea discordie socială, a amplifica tensiuni sociale deja existente, a eroda încrederea în instituțiile democratice si ale statului, chiar a justifica acțiunile Rusiei sau supremația ei în fața modelelor politice democratice este o tactică des folosită”, constată Rufin Zamfir.
Potrivit lui, această tactică speculează emoțiile puternice firești și nevoile sociale firești, cum este nevoia de securitate, dar și pornirile umane ușor de exploatat și amplificat, cum este convingerea unor grupuri sociale că statul nu este interesat de ei, că statul e incapabil să-i apere, că statul e mai interesat de alții – și „propunerea” de soluții alternative sau incitarea la nesupunere publică. „Rusia a făcut uz de această tactică de mai multe ori, unele cazuri fiind chiar celebre”, remarcă expertul.
Ce putem face atunci când dăm de o știre în care este prezentată cu lux de amănunte o crimă produsă în Europa? Expertul Rufin Zamfir recomandă în primul rând să cercetăm cu atenție proveniența informației. „Dacă ea este adevărată (și trebuie să admitem că unele crime chiar au loc), e bine să cercetăm modul în care această crimă este folosită pentru a compromite imaginea unor instituții – că statul nu face nimic, că statul îl acoperă pe criminal, că această crimă a fost posibilă pentru că statul acordă prea multă libertate cetățenilor lui – sau pentru a crea diviziuni în societate, dacă, bunăoară, cel acuzat că a comis crima aparține uneia din minoritățile cu imagine publică nefavorabilă – persoanele gay, musulmanii, romii -, sau pentru a discredita un stat sau eforturile unui stat. Cea din urmă tactică este adesea folosită de ruși pentru portretizarea ucrainenilor ca fiind naziști, ceea ce justifică acțiunile agresive ale Rusiei, de exemplu, și discreditează ajutorul Occidentului oferit Ucrainei în eforturile sale de apărare”, menționează expertul.
„După ce am stabilit intenția de dezinformare, încercăm să intuim și scopul cu care această dezinformare este promovată. De exemplu, atunci când folosesc incidente izolate pentru a sublinia impotența statelor vestice în a-și apăra cetățenii, actorii de influență ai Kremlinului încearcă să inducă ideea că aderarea Republicii Moldova la UE va duce la „importarea” acelui tip de crime în țară, iar statul nu va putea să le facă față. Un alt scop poate fi promovarea ideii că modelul democratic vestic este unul corupt, în care statul se concentrează doar pe drepturile minorităților, fie sexuale, fie religioase, și ignoră majoritatea. La fel de posibil este și scopul de a promova ideea că este nevoie de un apărător al valorilor tradiționale, iar ăsta, bineînțeles, doar Rusia poate fi”, mai spune Rufin Zamfir.
„După ce am stabilit și scopul, ne ajută să vedem cine sunt cei vizați spre a fi dezinformați. Firește, cel mai adesea aceștia provin din categorii vulnerabile, lipsite de mecanisme de apărare în fața dezinformării: oamenii cu un grad mai scăzut de educație, populația mai săracă, deci, mai temătoare pentru securitatea ei și mai convinsă că statul le este dușman, persoanele cu un acces mai redus la surse multiple de informare”, punctează expertul.
Încă un argument în susținerea faptului că incidentele izolate din Europa sunt prezentate intenționat de actorii de influență ai Kremlinului în cadrul unor scenarii de dezinformare este faptul că știrile despre cazuri similare din Rusia lipsesc cu desăvârșire de pe portalurile de știri respective. Și asta nu pentru că Europa ar sta mai rău la capitolul criminalitate.
Un articol publicat pe Eurasia Daily Monitor, publicația Fundației Jamestown, o organizație internațională de cercetare și analiză, relevă că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o creștere a consumului de alcool în Rusia, situație corelată cu o creștere a criminalității violente în Rusia, cu peste 589.000 de infracțiuni în 2023, cea mai mare rată din 2011. „Alcoolismul și criminalitatea în creștere, alimentate de stresul legat de război și de întoarcerea din Ucraina a criminalilor grațiați, contribuie la formarea unei societăți apatice, aflate în stagnare și prezintă riscuri pentru stabilitatea Rusiei”, menționează autorii articolului.
