COVID-19: dacă am făcut o dată boala, mă pot reinfecta?
La aproape un an de la apariția pandemiei de COVID-19, cei peste 70 de milioane de oameni care au fost infectați și au supraviețuit își pun, probabil, tot mai multe întrebări legate de potențialul risc de reinfectare. În prezent, nu se știe foarte clar cât durează imunitatea după boală, însă experiența cu alte tipuri de coronavirus sugerează că protecția prelungită nu este garantată. Mai mult, nu este clar dacă prezența anticorpilor împotriva SARS-CoV-2 asigură într-adevăr protecție împotriva reinfectării. COVID-19 este o boala nouă, iar toate aceste aspecte sunt încă în faza de cercetare.
Cât durează prezența anticorpilor în organism?
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC – Centers for Disease Control and Prevention) din Statele Unite există posibilitatea ca un pacient care a avut COVID-19 să se reinfecteze.
Atunci când o persoană este infectată cu virusul SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, aceasta dezvoltă anticorpi la câteva săptămâni după infectare. Se știe că anticorpii se dezvoltă atât la persoanele care au avut o formă de boală severă, la cei cu forme ușoare, cât și la cei asimptomatici.
La începutul lunii decembrie 2020, Dr. Mike Ryan, Director Executiv al Programelor pentru Urgențe în Sănătate din cadru OMS a menționat că datele actuale sugerează că „protecția nu va fi pe tot parcursul vieții”, iar Maria Van Kerkhove, Șefa Departamentului OMS de Boli Emergente și Zoonoze a subliniat că studiile în curs de desfășurare indică faptul că răspunsul imun ar putea persista 6 luni sau mai mult.
„Știm că cel puțin 90% dintre pacienți care au fost infectați cu noul coronavirus vor dezvolta un răspuns imun în care se formează anticorpi, indiferent dacă au avut o formă asimptomatică, ușoară sau severă de infecție. Un studiu efectuat în perioada aprilie-noiembrie 2020, în care au fost evaluate 12.180 de cadre medicale angajate în cadrul Oxford University Hospitals – persoane care se numără printre cele care au cel mai mare risc de a se infecta – a evidențiat că este „foarte puțin probabil” sa te reinfectezi cel puțin 6 luni de la prima infecție. La unii pacienți, acest răspuns imun ar putea să se diminueze după câteva luni, însă există dovezi că răspunsul imun natural la infecție va persista câteva luni” – a declarat Maria Van Kerkhove.
Pentru a demonstra reinfectarea sunt necesare tehnologii speciale
O nouă mutație apare în SARS-CoV-2 la fiecare 15 zile, în medie. Până în prezent, aceste mutații au fost lente, nicidecum majore. Acestea, însă, pot oferi dovezi că a doua luptă a pacientului nu a fost aceeași cu infecția inițială. Pentru a demonstra științific un caz de reinfecție este necesară efectuarea testelor în laboratoare dotate cu capacitate de secvențiere genetică, precum și documentarea cu atenție a simptomelor și intervalul dintre infecția inițială și posibila reinfectare.
Câte cazuri demonstrate de reinfectare cu COVID-19 există în lume?
Potrivit Centrului European pentru Prevenția și Controlul Bolilor , până în septembrie 2020, doar 6 cazuri de reinfectare au fost confirmate la pacienți din Hong Kong, SUA, Olanda, Belgia, Ecuador și Brazilia. Alte posibile cazuri de reinfectare, raportate prin intermediul mass-media sunt în proces de investigare.
Primul caz de reinfectare ar fi avut loc în august 2020. Un pacient asimptomatic din Hong Kong a obținut un test PCR SARS-CoV-2 pozitiv la 142 de zile după un prim episod simptomatic COVID-19. Al doilea test a fost efectuat ca screening la aeroport la întoarcerea dintr-o călătorie în Europa. Secvențierea genomului a evidențiat o altă tulpină. Producerea de anticorpi a avut loc numai în timpul celui de-al doilea episod de boală.
Un alt caz este al unui bărbat din Nevada, SUA, care s-a îmbolnăvit în două momente diferite – prima dată având simptome ușoare, fiind tratat acasă, pentru ca ulterior să dezvolte simptome mai severe și să fie spitalizat. Primul test pozitiv pentru COVID-19 a fost în aprilie 2020, au urmat apoi două teste negative în mai 2020 în timpul perioadei de recuperare, pentru ca ulterior să aibă un nou test pozitiv când s-a îmbolnăvit din nou in iunie. Pacientul și-a revenit complet.
Al doilea episod de boală este mai ușor?
Potrivit raportului Centrului European pentru Prevenția și Controlul Bolilor în cazul de reinfecție al bărbatului din Nevada, SUA (25 de ani), al doilea episod a fost o formă mai severă care a necesitat spitalizare, inclusiv cu tratament cu oxigen. În cazul de reinfectare al bărbatului din Hong Kong (33 ani), al doilea episod a fost asimptomatic. Respectiv, nu există certitudinea ca al doilea episod de boală să fie mai ușor decât primul sau viceversa.
COVID-19: reinfecție, recădere și repozitivare – care este diferența?
Reinfecția
În general, reinfecția înseamnă că o persoană a fost infectată o dată, s-a recuperat și apoi s-a infectat din nou. Este definită ca orice test SARS-CoV-2 RT-PCR pozitiv la mai mult de 90 de zile de la primul episod, indiferent de simptome. Deoarece confirmarea prin genotipare este consumatoare de timp și de resurse, un pacient cu suspiciune de reinfecție ar trebui să fie izolat.
Recăderea (denumită și „recrudescență” ori „recurență” ori „reactivare”)
Reapariția simptomelor compatibile cu COVID-19 însoțite de test SARS-CoV-2 RT-PCR pozitiv în mai puțin de 90 de zile de la prima infecție. Demonstrarea aceleiași tuplini poate diferenția cert de reinfecție (recădere confirmată). Este nevoie de studii suplimentare pentru a se decide dacă aceste cazuri necesită sau nu izolare.
Re-pozitivarea SARS-CoV-2 RT-PCR
Este definită ca un nou test RT-PCR pozitiv după teste negative la un pacient asimptomatic până în maxim 90 de zile de la prima infecție. Aceste cazuri, cel mai probabil, nu reprezintă un virus care se replică și nu necesită izolare.
Persoanele care au făcut boala și au dezvoltat anticorpi, trebuie să continue să respecte măsurile de siguranță
Persoanele care au făcut deja boala, trebuie să fie în continuare foarte atente. Testarea pentru anticorpi nu a fost făcută fiecărei persoane și chiar și în cazul unui test pozitiv, nu se știe cu exactitate cât de bine oferă protecție nivelul de anticorpi pe care acea persoana îl are. Așadar, strategiile de izolare, incluzând distanțarea fizică și purtarea măștii ar trebui să rămână în vigoare și pentru persoanele care au făcut deja boala.
Surse: ecdc.europa.eu, reginamaria.ro, nationalgeographic.com, who.int, bloomberg.com