Corupți cu bani, mâncare sau… emoții. Ce cunosc adolescenții despre abuz și exploatare sexuală

Migrația, sărăcia, lipsa de informare și violența îi fac pe o bună parte dintre adolescenți vulnerabili în fața unor fenomene precum abuzul și exploatarea sexuală. Astfel, psihologii subliniază că activitățile de prevenție, pe lângă faptul că îi educă pe tineri să se apere singuri de fenomene dăunătoare, sunt și mai eficiente din punct de vedere al costurilor pentru societate.

Potrivit unui studiu realizat în perioada martie-aprilie 2019 de către Centrul de Investigații și Consultanță „SocioPolis”, 1/3 dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani, care își fac studiile în instituții de învățământ profesionale, au percepții și atitudini eronate față de diferite aspecte ale fenomenului de abuz și exploatare sexual-comercială a persoanelor. Doar 15% dintre adolescenți cunosc că sextingul presupune și trimiterea prin internet/SMS a imaginilor nud sau a mesajelor despre sex. De asemenea, doar 7% dintre ei știu că sponsoringul înseamnă primirea de bani sau bunuri în schimbul atingerilor intime/relațiilor sexuale.

„S-a oprit o mașină lângă mine și mi-au spus: „Hai, sui cu noi să ne arăți drumul…”

Directorul adjunct de la Școala Profesională nr. 10 din Chișinău, Valentin Botnari, punctează că tinerii care își fac studiile în instituții de învățământ profesional tehnic pot cădea mai ușor pradă abuzatorilor. „Adolescenții din învățământul profesional tehnic sunt mai predispuși acțiunilor de violență și abuz, fiindcă o bună parte dintre ei vin din familii social vulnerabile, respectiv, ei cunosc aceste lucruri, dar nu știu cum ar putea diminua problema”, spune Botnari.

Am întrebat mai mulți adolescenți din diverse școli profesionale ce cunosc ei despre abuz și exploatare sexuală. Tinerii ne-au vorbit despre situațiile în care au considerat că sunt în pericol, despre semnele care îi pot pune în gardă și unde se pot adresa, atunci când se află într-o situație de risc.

Veaceslav, 16 ani: „Eu cred că primele semne de alarmă sunt că partenerul este împotriva întâlnirilor cu prietenii tăi, este violența fizică, morală, este gelozia. Și ea sau el cere parolele de la poșta electronică, rețelele sociale”.

Vlad, 19 ani: „Acum, din ce în ce mai mulți copii sunt răpiți, sunt dați în căutare, tot mai mulți infractori încearcă să răpească copii, fie pentru trafic sexual, fie pentru trafic de organe”.

Nadejda, 18 ani:  „Pe internet, nu trebuie să expediem necunoscuților niciun fel de fotografii personale, nu trebuie să spunem adresa sau alte informații personale, ca acești oameni să nu te poată găsi sau șantaja, în vreun fel”. 

Rafael, 17 ani: „Chiar personal puteam să fac parte din acest trafic, deoarece eram mic și țin minte cum s-a oprit o mașină lângă mine și mi-au spus: „Hai, sui cu noi să ne arăți drumul. Dar pe timpul cela părinții m-au învățat și mi-au spus niciodată să nu fac așa ceva”.

Lorenzo, 17 ani: „Traficul de ființe umane înțeleg că e atunci când cineva străin se începe a interesa de tine și chiar te poate invita la el acasă, pentru a cere informații pe care nu ar trebui să le știe”.

Adelina, 18 ani: „În caz de pericol, trebuie să ne adresăm la Poliție sau, de exemplu, putem merge spre cel mai scurt loc: ori la profesori, ori diriginte, ori director. Sunt multe surse la care te poți adresa”.

Adolescenții de azi, mai vulnerabili în fața abuzului și exploatării sexuale

Psihologa Parascovia Topada punctează că tinerii de astăzi sunt mult mai vulnerabili față de abuz și exploatare sexuală. „Există acum internetul, rețelele sociale, există foarte multă informație accesibilă ce ține de relații sexuale, ce ține de sexualizare și ei sunt mai vulnerabili, față de generațiile anterioare, care nu aveau accesul atât de mare la internet, în special față de abuzul sexual și exploatarea sexuală online, care mai târziu trece și în offline”, spune psihologul.

În același context, cadrele didactice din școli profesionale sunt de părere că, în special, tinerii din aceste instituții au nevoie de programe de prevenire a abuzului și exploatării, întrucât circa 80% din elevii de acolo provin din familii social vulnerabile.

„Mulți tineri nu știu cum să se comporte când au loc cazuri de abuz, ei nu știu unde se pot adresa… Anume de asta, asemenea programe sunt de foarte mare ajutor pentru copiii care au trecut prin cazuri de abuz sau al neglijenței, eu cred că ele trebuie organizate cât mai mult și des”, opinează Nadejda Cara, profesoară la Școala Profesională din Comrat.

De aceeași părere este și Eduard Vovc, care predă la Școala Profesională Nr. 5 din Bălți. „Programele de prevenție sunt binevenite pentru a învăța pe toată lumea să reacționeze prompt în caz că este vorba un abuz sau o tentativă de abuz, începând de la profesor și terminând cu organele respective legale, care vor lua măsuri”, spune profesorul.

Conform Raportului național de realizare a politicii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anul 2018, exploatarea în scop sexual a copiilor a fost săvârșită în 68,3% din total victime, dintre care 92,7% fete. Cel mai des copiii ajung în situație de trafic în intervalul vârstei de 14-17 ani, fiind înregistrate, totuși, și vârste mai fragede. Majoritatea copiilor vin din familii social-economic vulnerabile, lipsiţi de îngrijirea părinţilor.

Mii de tineri, instruiți despre cum să recunoască situațiile riscante 

Psihologa Parascovia Topada adaugă că motivele de implicare a tinerilor în relații explotative sunt diferite. „Copiii care vin din familii vulnerabile din punct de vedere al veniturilor și nu au proprii lor bani sunt mai ușor corupți cu bunuri, cu bani, cu mâncare. Foarte simplu – l-a dus la pizza și pentru el este suficient. Copiii din familii înstărite, dar în care relațiile sunt destul de reci, pot fi corupți emoțional. Asta e singura diferență dintre tinerii care vin din pături sociale diferite. Altfel, și unii, și alții, sunt la fel de expuși riscului”, adaugă Topada.

Totodată, președinta Centrului Național de Prevenire a Abuzului Față de Copii (CNPAC), Daniela Sîmboteanu subliniază că activitățile de prevenție, pe lângă faptul că îi educă pe tineri să se apere singuri de fenomene dăunătoare sunt și mai eficiente din punct de vedere al costurilor pentru întreaga societate.

„În general, activitățile de prevenire sunt mult mai cost-eficiente, dacă să vorbim și din punctul de vedere al costurilor sociale, dar și economice. Dar și la nivel individual este mult mai bine pentru o persoană cum să evite, cum să recunoască o situație periculoasă, decât să ajungă în situație de risc și să devină o victimă”, punctează Sîmboteanu.

Astfel, în cadrul proiectului „Dezvoltarea rezilienței față de exploatarea sexuală și comercială pentru adolescenții din cadrul școlilor profesionale”, implementat de CNPAC în perioada 2019-2020, circa două mii de tineri au învățat care sunt mecanismele de constrângere ale abuzatorilor, cum să evite situațiile periculoase pentru viața și sănătatea lor și unde să apeleze după ajutor. 

De curând, CNPAC a dezvoltat un nou subiect, care ține de autogenerarea situațiilor de risc și va fi integrat în Programul 12Plus, cu scopul de a ajuta tinerii să conștientizeze consecințele bullying-ului, cyberbullying-ului, autoproducerii conținuturilor cu caracter sexual și publicării acestora în mediul online. În sprijinul tinerilor vine și platforma www.12plus.md, creată de CNPAC pentru a ajuta adolescenții să se informeze din surse sigure și chiar să apeleze după ajutor.

Totodată, Programul educativ de dezvoltare a rezilienței adolescenților față de abuz, exploatare și trafic 12PLUS este livrat de către CNPAC începând cu anul 2017. Programul 12 PLUS este unul structural și abordează subiecte, precum sextingul, sexualizarea, sponsoringul și traficul de ființe umane. În această perioadă au fost instruiți 173 de specialiști care aplică programul în lucrul cu adolescenții, iar mii de tineri din 21 de raioane ale țării, unde a ajuns Programul, au fost instruiți cum să recunoască situațiile riscante și să facă față acestora.

Potrivit datelor oficiale, de la începutul anului și până în prezent au fost înregistrate 488 cauze penale în care copiii s-au regăsit în calitate de victimă în infracțiuni ce țin de abuz sexual. 

 Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Dezvoltarea rezilienței față de exploatarea sexual-comercială pentru adolescenții din cadrul școlilor profesionale”, implementat de Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii în parteneriat cu Direcția Secretariate permanente a Cancelariei de Stat, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, cu suportul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.