Contracte încheiate în celulă. Tot mai puțini deținuți ruși vor să lupte în Ucraina. Autoritățile ruse au găsit o nouă modalitate de a-i forța să plece pe front

În regiunea Kurgan practic nu mai există deținuți care să vrea să meargă să lupte în Ucraina. Pentru a crește „prezența la vot”, agenții operativi s-au luat de capul participanților la mișcarea „Арестантский уклад един” – АУЕ (Viața în închisoare este una pentru toți). Reprezentanții lumii interlope sunt puși în fața unei alegeri: să primească încă zece ani de închisoare sau să îmbrace uniforma de soldat. Și asta în ciuda faptului că dorința de a lupta pentru interesele statului intră în contradicție cu legea hoților, scrie Novaya Gazeta. Europe.

În urmă cu un an, chiar după discursul de Revelion al lui Putin, în coloniile din regiunile Magadan, Kostroma, Vladimir și Novosibirsk la televizor a fost difuzat un alt apel: unul dintre liderii lumii interlope, Șakro Molodoi (Zahari Kalașov), i-a îndemnat pe deținuți să meargă la război în Ucraina: „apărarea patriei” nu contrazice principiilor АУЕ. Deținuții au perceput aceste cuvintele în mod diferit: unii s-au grăbit să semneze un contract cu grupul „Wagner”, iar alții au ajuns la concluzia că hoțul în lege a fost mituit de autorități. Nu trecuse nici o lună și deja circulau zvonuri, potrivit cărora Kalașov urma să fie eliberat condiționat, ceea ce, de fapt, este ireal pentru un „hoț în lege”.

După ce cazul a fost pe larg mediatizat, autoritățile au fost nevoite să anunțe că acesta continuă să-și ispășească pedeapsa într-o colonie din regiunea Krasnodar. Totuși nu se știe dacă hoț în lege se află în condiții egale cu ceilalți deținuți de acolo.

„Șakro nu a fost condamnat nici măcar în temeiul art. 210 din Codul Penal al Federației Ruse („Organizarea unei organizații criminale”), deși mulți dintre „colegii” săi sunt întemnițați în temeiul acestui articol”, declară pentru Novaya. Europe Serghei, un fost deținut al unui penitenciar din regiunea Kurgan.

Acest lucru însă nu mai contează: creierul criminal a făcut cel mai important lucru pentru autorități – i-a îndemnat pe deținuți să meargă la război.

Un grup de recrutori

Ivan ispășește o pedeapsă de opt ani în Penitenciarul nr. 2 de la stația Prosvet din raionul Ketovski, regiunea Kurgan. Acesta mai are de executat mai puțin de doi ani până la eliberare. De la începutul războiului, în mod constant bărbatul a fost agitat să semneze un contract și să plece în Ucraina.

„Mai întâi am fost prelucrați de reprezentanții grupului «Wagne», iar acum de cei ai Ministerului Apărării”, spune Ivan.

„Ei vin permanent și, în funcție de rezultatele discuțiilor, fac două liste: voluntari și sabotori. Agenții operativi locali și ofițerii fac același lucru, merg prin barăci,

vorbesc cu toată lumea și îi trec pe una dintre cele două liste, fără excepție. Au făcut campanie de promovare a războiului peste tot: uneori la cantină sau umblă prin cazărmi, alteori îi aliniază pe toți afară și le vorbesc despre avantajele serviciului militar. Uneori țin cuvântări în fața deținuților, sau îi duc unul câte unul în birou și le vorbesc individual.”

Potrivit lui Ivan, la începutul războiului, recrutorii veneau la ei des, de trei ori pe lună, acum vin mai rar, dar nu-i lasă pe deținuți în pace.

„Militarii spun:«e prestigios, sunt beneficii, bani, libertate». Dacă refuzi, atunci comanda o preiau agenții operativi și îți creează tot felul de situații neplăcute în închisoare: îți refuză eliberarea condiționată, inventează pedepse, te duc la un centru de detenție preventivă și-ți adaugă un nou articol penal”, continuă Ivan.

Este vorba despre art. 282.3 din Codul penal al Federației Ruse („Finanțarea activităților extremiste”), în temeiul căruia este prevăzută o pedeapsa cu închisoarea de până la zece ani. Acest articol poate fi aplicat condamnaților, deoarece, începând cu 2020, mișcarea АУЕ a fost recunoscută o organizație extremistă în Rusia. În cazul în care un deținut este urmărit penal în temeiul acestui articol, acesta nu prea are de ales: fie merge la închisoare pentru o perioadă mai lungă de timp, fie pleacă la război în Ucraina.

Ivan susține că au fost inițiate dosare penale în temeiul acestui articol încă din primăvara anului 2023. În prezent, aproximativ 12 persoane din Izolatorul de detenție preventivă nr.2 își așteaptă soarta conform noilor acuzații în Penitenciarul nr.1 din Kurgan. Singurul motiv pentru urmărirea penală: refuzul lor de a semna contractul. Interlocutorul de la Novaya nu a auzit ca vreunul dintre dosare să fi ajuns în instanță, deoarece investigațiile continuă. În schimb deținuții pot semna contractul și să uite de un nou dosar. Ivan periodic este mutat la centrul de detenție preventivă, unde este amenințat cu un nou dosar penal.

„Nu vreau să lupt, am mai puțin de doi ani de închisoare, nu văd rostul să risc”, recunoaște Ivan.

„Da, sunt un deținut, dar nu sunt un criminal și nu vreau să omor pe nimeni. Habar n-am cum intenționează anchetatorul să dovedească toate acestea.

Vor inventa un dosar, iar judecătorul va închide ochii la lipsa de probe?”

Potrivit lui Ivan, Comitetul de Investigații din Kurgan se ocupă de dosarele privind finanțarea АУЕ și, în special, este menționat numele anchetatorului – Ciașcin.

„În timpul interogatoriului, m-au amenințat: «Să cooperezi, altfel vei sta în închisoare pentru o perioadă foarte lungă de timp». Mi-au cerut să torn pe cineva și să iau ceva asupra mea, pentru ca ei să poată pune cumva cap la cap cazul. Dar am refuzat să depun mărturie împotriva mea. Ce rost are să fii de acord cu asta dacă oricum vei ajunge la închisoare? Băieții noștri sunt permanent plimbați: câteva luni în centrul de detenție preventivă, apoi îi întorc în colonie și aduc un alt lot de deținuți. La sfârșitul lunii noiembrie, patru dintre ei au fost duși la centrul de detenție preventivă. Nu știu ce pregătesc anchetatorii acolo. Dezvăluirea unei rețele a АУЕ?” se întreabă Ivan.

Mulți oameni din Centrul de detenție preventică nr.2 (cu o capacitate de 793 de locuri) au plecat la război. Primii care au plecat în Ucraina au fost 110 persoane care au semnat contracte cu grupul „Wagner” al lui Prigojin. Apoi au plecat pe front ca parte a grupului „Wagner” și a Ministerului Apărării. 120, 64, 27 de persoane… La sfârșitul acestei toamne, alte 22 de persoane au plecat. Astăzi sunt mult mai puțini deținuți care merg în Ucraina: cei care au vrut cu adevărat să lupte au ajuns acolo mai de mult. Unii sunt de acord să lupte din cauza perioadelor lungi de detenție: speră să ajungă mai repede la libertate.

„Dar cei care ajung în Ucraina mor pe capete. Bărbații spun diferite istorii despre acest război, dar toate poveștile lor se rezumă la o singură concluzie: nu avem ce face acolo. Dacă există o oportunitate de a evita războiul, trebuie să ne folosim de ea cu orice preț. Deținuții care s-au întors de la război ne conving să refuzăm contractul, să nu-l semnăm pentru nimic în lume”, spune Ivan.

Mai bine la război decât să stai mult timp închis

Alexei, un locuitor din Kurgan, nu a fost încă condamnat, dar este bănuit de săvârșirea unei crime și-și așteaptă sentința. El a petrecut mai mult de un an în Centrul de detenție preventivă nr. 1 din Kurgan. În acest timp, a văzut și a vorbit cu multe persoane care au fost aduse în centrul de detenție preventivă în baza unor dosare de extremism și participare la „mișcarea АУЕ”.

„Acuzația este gravă și mulți deținuți imediat și-au dat acordul să semneze un contract cu Ministerul Apărării, pentru a nu fi închiși sub incidența noului articol. În general, mulți oameni părăsesc lagărele. De exemplu, din Centrul de detenție preventică nr.6 (din satul Ikovka, raionul Ketovski, regiunea Kurgan, n.r.), unde stau prietenii mei, au rămas aproximativ 30% dintre deținuți (numărul-limită de deținuți – 1281 de locuri, n.r.), restul au plecat în Ucraina. Dar nouă [necondamnaților] nimeni nu ne-a propus asta. Sunt trimiși pe bază de contract doar cei care sunt deja condamnați”, spune Aleksei.

Potrivit lui Alexei, în Centrul de detenție preventivă nr. 1 se află, de obicei, aproximativ 400 de persoane, uneori mai puțini. Dintre acestea, aproximativ 20 sunt condamnate sau urmează să fie condamnate pentru participarea la o comunitate extremistă, și anume la „mișcarea АУЕ”. Aceste persoane au fost aduse de la Centrele de detenție preventivă nr. 1, 2 și 6.

„Chiar dacă stăm câte cinci într-o celulă, ne mai întâlnim cu alți deținuți, astfel încât aflam cine și pentru ce a ajuns aici. Chiar și atunci când suntem chemați la interogatoriu, discutăm și în boxe până îi așteptăm pe anchetatori”, spune Aleksei.

„Din câte am înțeles, în centrele de detenție preventivă mai întâi veneau agenții FSB pentru a stabili cine va fi condamnat. Unul dintre acești deținuți mi-a spus că, dacă o să-i dea zece ani pentru АУЕ, o sa stea la închisoare, dar nu va merge la război.

El a spus: «Ce pot face? Nu poți scăpa de acest termen dacă te-au luat deja în primire. În temeiul acestor articole, cazul este dus până la capăt». Oamenii stau în centrul de detenție perioade lungi, așteptând sentința. Când mă aflam acolo, un bărbat a fost luat de mai multe ori. Schema este următoarea: două luni într-un centru de detenție preventivă, apoi se întoarce în penitenciar pentru 10 zile, apoi din nou în centrul de detenție preventivă – și tot așa, în cerc. Ei așteaptă, probabil, ca omul să se decidă. Fie să recunoască că face parte din АУЕ, fie să semneze un contract.”

Și funcționează: cei acuzați de finanțarea АУЕ, după caruselul dintre centrul de detenție preventivă și penitenciar, sunt din ce în ce mai dispuși să accepte să semneze un contract. Ei consideră că este mai bine să meargă la război, pentru a evita încă zece ani într-o închisoare rusească.

„Cunosc un om care a fost condamnat la ani grei pentru trafic de droguri, dar a semnat un contract cu grupul «Wagner» și a plecat în Ucraina. Șase luni mai târziu s-a întors în Kurgan. Acum este invalid, jumătate de craniu îi lipsește, i s-a pus o placă. Dar este liber. Apoi am întâlnit un tip în centrul de detenție preventivă, a plecat la război, s-a întors acasă invalid în cârje și a intrat din nou la închisoare pentru furt. Deși în Ucraina «luptătorii» primesc bani buni”, spune Alexei.

Un alt lucru important pentru deținuți este termenul contractului. Cu grupul «Wagner» totul era clar pentru ei: un contract pentru șase luni, dacă supraviețuiau, era bine, primeau bani, amnistie și trăiau cum voiau. Dar cu Ministerul Apărării perspectivele sunt foarte vagi: te duci în zona de luptă și rămâi acolo fie până la un ordin special, fie până la sfârșitul războiului. Dacă supraviețuiești până atunci, ești norocos, dar te poți întoarce acasă în baza acestui contract doar dacă ești mort sau mutilat grav, și chiar și atunci, nu este sigur că, după ce ai fost peticit într-un fel sau altul, nu vei fi trimis înapoi în luptă.

Problema banilor este un alt factor important. Potrivit lui Alexei, un hoț care s-a întors din război în cârje a declarat că a primit 4 milioane de ruble (circa 41 de mii de euro, n.r.), pentru că a fost rănit. Iar un alt deținut, despre care condamnaților le place să povestească, a primit post-mortem titlul de Erou al Rusiei. A fost condamnat la zece ani, dar s-a înrolat în grupul «Wagner».

„Dar toți aceștia sunt voluntari din perioada când Prigojin recruta pentru armata sa”, subliniază Alexei.

„Acum, numărul celor dispuși să lupte a scăzut drastic. Și nu am întâlnit niciun soldat prin contract care să se fi întors.”

În schimb despre cei din grupul „Wagner” se cunosc multe lucruri. Se spunea că unul s-a întors, iar altul a dat dovadă de asemenea abilități, încât îi învață pe recruți știința războiului. Mulți, desigur, au murit, dar istorisirile celor care au supraviețuit și și-au câștigat libertatea i-au inspirat pe voluntarii noi.

Cu toate acestea, contractul nu este semnat cu toți doritorii. În centrul de detenție, mulți dintre cei care riscă pedepse aspre au vrut să scape și s-au oferit să plece la război, dar au fost refuzați. Li s-a explicat că primesc doar deținuți condamnați. După pronunțarea sentinței, ei trebuie să mai aștepte ceva timp până când hotărârea va intra în vigoare din punct de vedere juridic. Prin urmare, în perioada întemnițării lui Alexei în centrul de detenție, au fost scoși de acolo doar cei din АУЕ care fuseseră deja condamnați în temeiul altor articole.

„Dacă îmi vor da o sentință mare, mă voi duce la război”, spune Alexei.

„Cred că este mai bine decât să stai în închisoare timp de zece ani. Bineînțeles, ne trimit în trupele de asalt, condițiile lor sunt mai rele decât cele din alte ramuri ale forțelor armate. Sunt puține șanse de supraviețuire.”

Dar și în acest caz există mai mulți factori: dacă un om are copii, o soție, o familie acasă care îl așteaptă, nu va merge la război. Pe mine nimic nu mă oprește.

Potrivit lui Alexei, războiul a fost o șansă pentru toți deținuții ruși de a obține libertatea înainte de a fi condamnați. În același timp, el este indiferent față de ucraineni: „Nu am cu ei nimic personal, nu am nimic de împărțit cu ei”.

„Bineînțeles, am vorbit mult despre asta între băieți. Se pare că este ca și cum am fi venit în casa lor [a ucrainenilor]. Ei sunt acasă, iar noi nu suntem. Dar este vorba de politică și este periculos să vorbim despre astfel de lucruri. Conform legilor hoților, nu poți să faci politică și să participi la războaie dacă vrei să rămâi «în frăție». Nimeni nu interzice, poți pleca la război, dar dacă te întorci la închisoare, nu vei mai fi în afaceri, sub protecția comunității criminale, vei fi pe cont propriu. Ei [hoții în lege] spun că este o chestiune personală pentru fiecare, că este un pas bărbătesc. Dar dacă ai luat o mitralieră din mâinile autorităților, înseamnă că nu mai poți fi un adept și un membru al comunității de hoți. În același timp, nimeni nu este împiedicat să semneze un contract”, precizează Alexei.

Până la lichidarea completă a condamnaților

Deținuții recrutați vor lupta până la sfârșitul războiului din Ucraina, la fel ca și personale mobilizate, a declarat la începutul lunii septembrie 2023 un deputat al Consiliului de Stat al Republicii Tatarstan, Eduard Șarafiev. Anterior, deținuții recrutați trebuiau să lupte timp de șase luni, după care erau grațiați, ceea ce a provocat nemulțumiri în societate, deoarece persoanele mobilizate și cei contractați trebuie să lupte până la sfârșitul războiului din Ucraina.

În prezent, este imposibil ca un condamnat să refuze serviciul militar, cu excepția cazului în care este seropozitiv sau condamnat pentru pedofilie, terorism sau organizarea unei formațiuni armate ilegale. Legiuitorii și Putin au permis trimiterea deținuților la război: modificările din legile „Cu privire la datoria militară și serviciul militar” și „Cu privire la pregătirea pentru mobilizare și mobilizarea în Federația Rusă” au intrat în vigoare în iunie 2023.

„Bineînțeles, acum condamnații vor lupta până vor fi lichidați complet sau până la sfârșitul războiului, spune Serghei, care a fost eliberat din închisoare cu ceva timp în urmă”. „Criminalii nu mai sunt interesați de așa perspective. Una este să ieși din zonă, să petreci șase luni într-o țară vecină, să alergi cu o mitralieră, și alta este să stai în tranșee pe termen nelimitat”, spune acesta.

Potrivit lui Serghei, deținuții obișnuiau să lupte în unități formate din condamnați, cu care se înțelegeau din jumătate de cuvânt. Acum sunt trimiși în unități mixte, împreună cu persoanele mobilizate și voluntari. Deținuții nu se pot baza pe aceștia din urmă și nici nu-i pot taxa „conform regulilor”. Deținuților nu le place acest lucru. În plus, încă din primele zile ale războiului, ei se află în conflict permanent cu soldații lui Kadîrov, care, la fel ca și condamnații, se țin izolat.

„De ce nimeni nu-i agreează pe condamnați, la fel ca și pe ceceni [soldații lui Kadîrov]? Pentru că nu există nicio diferență între ei: și unii, și alții sunt bandiți, criminali, și nu pot decât să jefuiască și să ucidă. În Ucraina permanent se iscă conflicte între condamnați și soldații lui Kadîrov, pentru a împărți prada de război. Astăzi, pe piața rusă, ajung în mod constant mașini furate de la ucraineni. Mai întâi duceau ceea ce au jefuit din magazinele de automobile, acum aduc ceea ce au luat de la oameni”, spune Serghei.

Bărbatul este sigur că pe front este nevoie de condamnați pentru că au tupeu, energie și curaj. Într-o situație periculoasă, o persoană mobilizată obișnuită va muri, în timp ce un condamnat va supraviețui. În plus, există o iluzie în societate că implicarea condamnaților în război va reduce nivelul criminalității în țară. Serghei își are propria părere în această privință:

„Sunt convins că acest război este pentru Putin un instrument de lichidare a electoratului protestatar”, spune fostul deținut.

„Putin, pentru condamnați, semnifică «roșu» , pentru că provine din forțele de securitate, ideologic nu poate fi normal pentru «negri» [reprezentanți ai lumii criminale].

Niciun condamnat care trăiește „după lege” („legea hoților, n.r.) nu poate crede în cuvintele unui silovik (reprezentant al structurilor de forță rusești, n.r.).

Potrivit lui Serghei, orice condamnat îl urăște pe Putin pentru sistemul pe care l-a construit în țară. La începutul anilor 2000, reprezentanții lumii interlope trăiau liber, apoi a început să fie „strânși cu ușa”. Dar nu pentru a face ordine în țară, pentru a îmbunătăți viața rusului obișnuit. Toate schimbările au fost făcute doar pentru ca forțele de ordine să preia afacerile criminale și să le împartă între ei.

„Autoritățile din țară joacă un rol dominant și îi iau sub papuc atât pe «roșii», cât și pe «negri». Pentru rusul de rând, criminalitatea nu a dispărut, aceasta a fost doar redistribuită printre beneficiarii schemelor criminale”, spune Serghei.

Regiunea Kurgan