Consiliul Audiovizualului va desfășura un control în privința unei emisiuni la care a participat Irina Vlah, în cadrul căreia ZdG a relatat că a aruncat cu acuzații și falsuri
Consiliul Audiovizualului (CA) a aprobat inițierea unui control privind respectarea asigurării informării corecte în cadrul emisiunii „Important” de la postul de televiziune TVC21 despre care a scris anterior ZdG, la care a fost invitată fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah.
Cu 5 voturi pro, a fost susținută propunerea unuia dintre membrii CA privind inițierea unui control pentru respectarea articolului 13 din Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova – asigurarea informării corecte. Un alt membru a menționat că avea o propunere similară, fiind vorba și de respectarea articolului 17 – protejarea spaţiului audiovizual national. Totuși, pentru controlul protejării spațiului audiovizual ar fi necesară o perioadă mai îndelungată, un volum de conținut mai mare sau un eveniment de interes public major.
Fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah a participat recent la o emisiune televizată unde a făcut mai multe acuzații, speculând și în privința unor subiecte ca statutul de neutralitate al R. Moldova. Aceasta a mai declarat că în țară ar fi dictatură, iar cetățenii ar avea frică „să vorbească și acasă”.
Invitată luni, 29 aprilie, la postul de televiziune TVC21, la emisiunea „Important”, moderată de jurnalista Margarita Răducan, Vlah a declarat că unii cetățeni „asociază războiul cu președinta” Maia Sandu, care „poate face ca în R. Moldova să fie război”.
Contactată atunci de ZdG în privința emisiunii la care a participat politiciana, președinta CA Liliana Vițu a transmis că „la următoarea ședință, membrii CA urmează să decidă asupra inițierii unui eventual control în această privință”.
Război și modificări ale Constituției
Declarațiile fostei guvernatoare au fost aprobate de mai multe ori de moderatoarea emisiunii, care a sugerat la rândul ei că securitatea R. Moldova ar fi în pericol din cauza șefei statului.
Irina Vlah: „Oamenii au frică față de războiul care este alături. Aceștia asociază războiul cu președinta. Ei spun că președinta poate face ca în R. Moldova să fie război. Așa am auzit în diferite raioane”.
Margarita Răducan: „Subminarea păcii. Pentru un stat cu statut de neutralitate și situația aceasta pe care noi în ultimele luni o auzim, că se oferă pentru bugetul sistemului militar mai mulți bani, că participăm la mai multe exerciții militare, că România ne include în niște… Considerați că sperie oamenii într-atât că ei încearcă dumneavoastră să vă transmită mesajul?”.
Irina Vlah: „În Constituție scrie că statul nostru are statut de neutralitate, dar în ultimele luni vedem că doamna președintă și echipa sa a majorat bugetul de apărare. Am citit că Franța vrea să deschidă o misiune aici în R. Moldova. Vedem că între granițele noastre sunt oameni din alte țări care merg cu armate și noi nu înțelegem cine a permis. Sunt multe lucruri foarte stranii pentru țara noastră.
Echipa care este la guvernare a schimbat Constituția o dată, când a schimbat articolul 13. Nu vorbim despre conținut, ci despre procedura cum a fost schimbată Constituția. De aceea, vedem că pentru președintă nu sunt hotare, când ea vrea să facă ceva, fără probleme schimbă și legea și Constituția. Toată lumea vede riscurile care sunt acum în țară. Ei văd că președinta nu promovează pacea, ea spune că „da, noi trebuie să avem pace în țară”, dar toate acțiunile, pe care ea și colegii ei din PAS le fac, promovează interesul țărilor străine (…)”
Margarita Răducan: „Aici este important să punem niște accente. Toată conducerea țării acum mai mult se îngrijorează de niște acțiuni și nu-i vedem mai des să se ducă pe teren. Ceea ce spuneți dumneavoastră foarte mult contează să audă cetățenii”.
Vlah a făcut referire la o Misiune permanentă de apărare anunțată la început lunii martie de președintele Franțeu Emmanuel Macron, care urma să fie deschisă în Chișinău. „Această misiune permanentă se limitează doar la prezența unei singure persoane, care va avea funcția de atașat militar în cadrul misiunii diplomatice a Republicii Franceze. Va fi o persoană în cadrul ambasadei Franței. Și este vorba despre o doamnă, locotenent-colonel, care actualmente este acreditată pentru Republica Moldova dar până acum a activat din sediul de la București. Începând ce luna viitoare se va transfera de la București la Chișinău”, a declarat atunci ministrul Apărării Anatolie Nosatîi.
În altă declarație, privind modificarea Constituției, Vlah sugerează că președinta ar putea exclude neutralitatea din Constituție.
Pe 16 martie 2023, Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege care prevede că sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești” în toate legile R. Moldova, fiind înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.
Potrivit autorilor proiectului de lege, condițiile ce au impus elaborarea prezentului proiect de lege rezultă, „în mod indubitabil, din necesitatea și obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituțională, conținute în actele Înaltei Curți de Jurisdicție Constituțională și care statuează un postulat incontestabil, și anume că limba de stat a Republicii Moldova este limba română”.
De la sărăcie la dictatură
Un alt subiect invocat de Vlah a fost sărăcia populației. Aceata a argumentat că oamenii ar pleca din țară pentru că „nu au locuri de muncă, salariu este mic, pensiile sunt și mai mici, iar oamenii de afaceri nu vor să rămână în țară”.
„Ei pleacă peste hotare cu businessul lor și acolo oferă locuri de muncă, deschid fabrici. Vedem că condițiile nu sunt prea bune pentru oamenii de afaceri și înțelegem de ce. Pentru că guvernarea protejează interesele oamenilor de afaceri de peste hotare”, a spus Irina Vlah.
Jurnalista de la TVC21 a susținut ideea politicienei, spunând chiar că oamenii de afaceri ar fi „călcați în picioare”.
Margarita Răducan: „Ca să înțeleagă cetățenii noștri, oamenii care au afaceri aici sau care au avut aici niște active financiare, sunt călcați în picioare sau li se pun piedici, iar niște firme străine, care vin acum și au legături cu… Au mai multă susținere decât cei locali”
Irina Vlah: „Anume așa este. Aceasta este dictatură, cu care noi luptăm. 13 canale TV și 60 de site- uri au fost închise. Acum oamenii au frică să vorbească și acasă. (Asta v-au spus oamenii?, a întrebat Răducan n.r.). Când am vorbit, ei s-au uitat dacă nu este nimic lângă, au spus că nu pot vorbi pentru că este presiune din partea guvernanților. Oamenii care lucrează în sistemul bugetar, dacă au altă părere sau viziune, pot pierde locul de muncă”.
Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a suspendat temporar pe 20 martie curent licențele de emisie pentru posturile TV și radio Canal 5 și Maestro Fm, după ce s-a constatat implicarea proprietarilor efectivi ai companiei ce le deține în activități care afectează securitatea statului. Oponenții politici acuză guvernarea de „cenzură”, speculând că această decizie ar veni după ce președintei Maia Sandu i-ar fi fost adresate „întrebări incomode” la o conferință în 18 martie.
Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis, pe 30 octombrie, suspendarea, pe parcursul stării de urgență, a licențelor de emisie a posturilor de televiziune „Orizont TV”, „ITV”, „Prime”,„Publika TV”, „Canal 2” și „Canal 3”. Decizia a fost luată cu mai puțin de o săptămână înainte de primul tur al alegerilor locale generale.
Pe 16 decembrie 2022, CSE a mai aprobat o decizie privind suspendarea, pe perioada stării de urgență, a licențelor de emisie pentru șase posturi de televiziune din R. Moldova. Este vorba despre posturile „Primul în Moldova”, „RTR Moldova”, „Accent TV”, „NTV Moldova”, „TV6” și „Orhei TV”.
Potrivit dispoziției CSE, decizia a fost luată atunci „în scopul protejării spațiului informațional național și prevenirii riscului de dezinformare prin răspândirea informațiilor false sau a tentativelor de manipulare a opiniei publice, având la bază lista persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor internaționale și informațiile disponibile privind controlul exercitat de acestea asupra unor furnizori de servicii media, precum și multiplele constatări din rapoartele de monitorizare ale Consiliului Audiovizualului privind încălcările Codului Serviciilor Media Audiovizuale al R. Moldova, implicit aplicarea sancțiunilor pentru lipsa unei informării corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina”.
ZdG a solicitat un comentariu și de la purtătorii de cuvânt ai Președinției și Guvernulu, dar nu am primit un răspuns deocamdată.
Margarita Raducan a fost candidată la funcția de deputată, în 2021, din partea Partidului Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE”. Conform datelor prezentate atunci la Comisia Electorală Centrală, aceasta este și lector universitar la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM). La alegerile locale din toamna anului 2023, Raducan a fost implicată în compania electorală a Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), condus de fostul prim-ministru Ion Chicu.
Postul de televiziune TVC21 este deținută de societatea pe acțiuni „Cotidian”, fondată în 1997, având beneficiari din R. Moldova și Ucraina: Vadim Denisov – Republica Moldova, Iryna Konoval – Ucraina. Compania este administrată de Rodica Peşterean.
În 2023, CA a aplicat canalului TVC21 amenzi în valoare totală de 88 de mii și mai multe avertizări publice, multe dintre ele pe articolul 13 din Codului serviciilor media audiovizuale, privind asigurarea informării corecte.
- Cum răspunde Irina Vlah la întrebările despre Putin, călătoriile la Moscova și războiul din Ucraina?
ZdG a relatat anterior despre cum, deși în ultimii ani și-a schimbat retorica în una pro-europeană, ex-bașcana autonomiei găgăuze rămâne fidelă traseului Chișinău – Moscova, fără a ezita să pozeze cu portretul lui Putin pe fundal.
Chiar dacă, potrivit unor informații în posesia cărora a intrat Ziarul de Gardă, în ultimele 12 luni, Irina Vlah a fost la Moscova de mai multe ori, ultima dată – chiar la începutul acestui an, înainte de a lansa mai multe inițiative politice, ex-bașcana a refuzat să vorbească despre aceste călătorii, spunându-ne că… nu-și amintește. Politiciana, activă în mediul on-line, „a uitat” să anunțe despre aceste vizite și pe conturile sale de pe rețelele de socializare.
