Populația R. Moldova continuă să scadă. Suntem cu 45 de mii mai puțini decât în 2019 și cu 228 de mii mai puțini decât în 2014
„Numărul provizoriu al populației cu reşedinţa obişnuită al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2020 a constituit 2,64 de milioane de persoane, fiind în scădere cu 1,7% (45,7 mii persoane) față de aceeași perioadă a anului 2019 şi cu 8% (228,7 mii persoane) în ultimii 7 ani”, anunță Biroul Național de Statistică. Ca şi în anii precedenţi, motivul principal al descreșterii populației rămâne a fi migrația netă negativă, constată instituția, într-un comunicat de presă.
Biroul Național de Statistică (BNS) a prezentat vineri, 3 iulie, estimările provizorii ale numărului populației cu reședință obișnuită (populație rezidentă) în Republica Moldova la 1 ianuarie 2020, reprezentând numărul persoanelor, care au locuit preponderent (cel puțin 9 luni cumulativ) în ultimele 12 luni ale anului de referință pe teritoriul Republicii Moldova indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc).
BNS precizează că estimările finale ale numărului populației cu reședința obișnuită la 01.01.2019, calculate în baza datelor migrației nete pentru anul 2018, constituie 2686,1 mii persoane. Datele cu privire la numărul populației la 1 ianuarie 2020 sunt provizorii deoarece sunt estimate în baza ratelor migrației nete (sporul migratoriu3) din anul 2018, care au fost adăugate la numărul populației la începutul anului 2019 și la sporul natural (diferența dintre nașteri și decese4). Datele finale pentru migrația netă din anul 2019, care vor permite calculele finale ale populației cu reședința obișnuită la începutul anului 2020, vor putea fi estimate în anul 2021 doar după ce vor fi disponibile datele despre traversările frontierei de stat a persoanelor fizice pentru anul 2020 (migrația netă pentru 2019 fiind calculată în baza datelor despre traversările frontierei de stat pentru 3 ani – 2018, 2019 și 2020), anunță BNS.
Astfel, BNS informează că numărul provizoriu al populației cu reședința obișnuită în Republica Moldova la 1 ianuarie 2020 a constituit 2640,45 mii persoane, în scădere cu 45,7 mii persoane sau cu 1,7 % față de aceeași perioadă a anului 2019 şi cu 228,7 mii persoane (sau cu 8,0%) în ultimii 7 ani (01.01.2014-01.01.2020), ceea ce confirmă o tendință clară de micșorare a populației de la ultimul recensământ al populației şi locuințelor (anul 2014) şi până în prezent (Figura 1).
Populația feminină, la fel ca și în anii precedenți, este dominantă. Conform estimărilor, la începutul anului 2020, populaţia feminină a constituit 1371,2 mii persoane sau 51,9% din populația țării (comparativ cu 52,2% la 1 ianuarie 2019). Totodată, populaţia masculină a reprezentat 1269,2 mii persoane sau 48,1% din populația țării (47,8% la 1 ianuarie 2019) (Figura 2).
Ca și în anii precedenți, scăderea numărului populației în anul 2019 a fost influențată în mare parte de migrația netă, care rămâne în continuare negativă (–41,3mii persoane – estimări provizorii). Deși sporul natural în anul 2019 (-4,4 mii persoane) practic s-a dublat față de anul precedent (-2,5), rămânând în continuare negativ, influența acestui indicator la descreșterea populației este nesemnificativă (Figura 3).
În structura pe grupe de vârstă a populației cu reședință obișnuită la 01.01.2020 cea mai mare pondere de 8,2% au avut-o persoanele din grupa de vârstă de 30-34 ani, fiind într-o ușoară scădere comparativ cu anul precedent (8,3% la începutul anului 2019), apoi fiind urmată de grupa de vârstă 35-39 ani cu o pondere de 7,4%. Însă, din toate grupele de vârstă tinere şi mature, grupa de vârstă 15-19 ani a înregistrat ponderea cea mai mică (5,2%) ca şi în anul precedent (Figura 4).
Numărul estimat al populației cu reședința obișnuită în Republica Moldova la începutul anului 2020 relevă în continuare tendința de îmbătrânire a populației, prin creșterea proporțiilor de adulți şi vârstnici, în timp ce proporțiile de copii şi adolescenți fiind în continuă scădere.
Astfel, pe categorii majore de vârstă, contingentul persoanelor în vârstă aptă de muncă constituia o proporție destul de înaltă în totalul populației. La 01.01.2020 grupa de vârstă 15-646 ani avea un efectiv de 1769,4 mii persoane, sau o pondere de 67,0% din populația totală, fiind într-o ușoară scădere cu 0,6 puncte procentuale faţă de același moment de referință în anul 2019, când a înregistrat o pondere de 67,6%. Tot în scădere, cu 2,5% față de anul precedent, este ponderea populației sub vârsta aptă de muncă (0-14 ani) aceasta constituind 18,5% din total populație (sau 489,4 mii persoane). Totodată, populația peste vârsta aptă de muncă (65 ani și peste) a înregistrat un număr de 381,6 mii persoane fiind în creștere cu 3,3% față de începutul anului 2019.
Coeficientul îmbătrânirii populației este de 21,8 persoane în vârstă de 60 ani și peste la 100 locuitori comparativ cu 20,8 în anul 2019.
Revizuirea numărului populației la nivel național și estimarea migrației interne și internaționale este realizată în cadrul proiectului ”Îmbunătățirea capacității instituționale a Biroului Național de Statistică”, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, cofinanțat și implementat de Fondul ONU pentru Populație în Moldova.
Note:
1 Datele cu privire la numărul populației cu reședința obișnuită în Republica Moldova pe sexe şi grupe de vârstă la 1 ianuarie 2020 sunt provizorii. 2Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.), conform Recomandărilor ONU privind statistica migrației internaționale, 1998, și Regulamentul (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind statisticile demografice europene. 3 La determinarea migrației nete (diferența dintre numărul de imigranți și cel al emigranților) s-au utilizat următoarele definiții: Imigrant se consideră persoana care a intrat în Republica Moldova și a locuit în țară cel puțin 9 luni cumulativ în următoarele 12 luni după ce a locuit în străinătate cel puțin 9 luni în precedentele 12 luni; Emigrant este persoana care a ieșit din țară, a locuit în străinătate cel puțin 9 luni cumulativ în următoarele 12 luni, trăind în RM cel puțin 9 luni în precedentele 12 luni. 4 Nașterile și decesele au fost recalculate în baza datei evenimentului, și nu în baza datei de înregistrare a actului de stare civilă, și cu luarea în calcul a datelor privind actele de naștere transcrise.5 Informația este prezentată fără datele privind populația localităților din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender.6 15-64 ani este considerată vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.
Informații relevante:
- Banca de date statistice / Populaţia și procesele demografice / Populaţia cu reședința obișnuită și indicatorii demografici revizuiți
- Concepte şi definiţii / Populaţia
- Metadate de referinţă / Populație și demografie
- Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2020
Natalitatea
În anul 2019 s-au născut 32,0 mii copii, cu 2,7 mii mai puțin comparativ cu anul precedent (sau în scădere cu 7,9%) (Tabelul 1).
Tabelul 1. Principalii indicatori ai natalităţii în anii 2018 și 2019
| 2018 | 2019* | |
| Născuți-vii4, persoane | 34 764 | 32 022 |
| Băieți | 17 909 | 16 430 |
| Fete | 16 855 | 15 592 |
| Rata de natalitate (născuţi-vii la 1 000 locuitori), ‰ | 12,9 | 12,0 |
| Vârsta medie a mamei la prima naștere, ani | 25,0 | 25,2 |
| Vârsta medie a mamei la toate nașterile, ani | 28,3 | 28,6 |
| Rata totală de fertilitate (număr mediu de copii născuți de o femeie pe parcursul vieții | 1,8 | 1,8 |
*datele pentru ratele din 2019 sunt provizorii
Rata natalităţii a scăzut, ajungând în anul 2019 la 12,0 născuţi-vii la 1000 locuitori, faţă de 12,9 născuţi-vii la 1000 locuitori în anul 2018. Mai mult de jumătate din numărul copiilor născuţi-vii au fost băieţi (16,4 mii băieți și 15,6 mii fete), raportul de masculinitate fiind de 105 băieţi la 100 fete.
Vârsta medie a mamei la prima naștere în 2019 afost de 25,2 ani, în ușoară creștere față de 2018 (25,0 ani).
Rata totală de fertilitate în 2019 a înregistrat aceleași valori ca în anii precedenți – în medie 1,8 nașteri per femeie. Deși, rata totală de fertilitate în Republica Moldova este relativ înaltă, totuși, aceasta nu atinge nivelul de înlocuire a generațiilor de 2,1 copii născuți-vii de o femeie în perioada sa de vârstă reproductivă.
Mortalitatea
Fenomenul mortalității constituie o componentă negativă a mișcării naturale a populației, influențând numărul populației și structura acesteia pe grupe de vârstă (Tabelul 2).
Tabelul 2. Principalii indicatori ai mortalității, pe sexe, în anii 2018 și 2019
| 2018 | 2019* | |
| Decedați5, persoane | 37 307 | 36 416 |
| Bărbați | 19 804 | 19 302 |
| Femei | 17 503 | 17 114 |
| Rata de mortalitate (decedați la 1000 locuitori), ‰ | 13,8 | 13,7 |
| Decedați în vârsta sub 1 an, persoane | 316 | 278 |
| Mortalitatea infantilă (copii decedați în vârsta sub 1 an la 1000 născuți-vii), ‰ | 9,1 | 8,7 |
| Băieți | 10,6 | 8,9 |
| Fete | 7,5 | 8,5 |
*datele pentru ratele din 2019 sunt provizoriiNumărul decedaţilor în anul 2019 a fost de 36,4 mii persoane, cu 891 persoane (sau 2,4%) mai puțin comparativ cu anul precedent. Totodată, rata mortalităţii a scăzut nesemificativ, constituind 13,7‰, comparativ cu 13,8‰ în anul 2018. Valorea „supramortalităţii masculine” în anul 2019 a fost de 113 decese masculine la 100 decese feminine. Bolile aparatului circulator şi tumorile maligne au continuat, în anul 2019, să dețină ponderile cele mai înalte în principalele cauze de deces, atât în cazul femeilor, cât şi în cazul bărbaţilor. În anul 2019, ponderea deceselor determinate de aceste două cauze a fost de 75,2% din totalul deceselor (69,7% în cazul bărbaţilor și 81,4% în cazul femeilor) (Figura 1).
Structura mortalităţii feminine, repartizată pe cauze de deces, diferă de cea masculină, astfel înregistrând valori superioare doar în cazul bolilor aparatului circulator. „Supramortalitatea masculină” a fost de 3,6 ori mai mare în cazul accidentelor, intoxicaţiilor şi traumelor, de 2,1 ori – bolilor aparatului respirator, de 1,3 ori – tumori maligne şi de 1,1 – bolilor aparatului digestiv.
Numărul copiilor decedaţi în vârstă de sub un an, în 2019, a fost de 278, fiind în scădere cu 38 copii comparativ cu anul 2018. Rata mortalităţii infantile constituie 8,7 decedați cu vârsta mai mică de un an la 1000 născuţi-vii.„Supramortalitatea masculină” s-a înregistrat şi în cazul deceselor de până la un an, 8,9 decese la 1000 născuţi-vii în cazul băieţilor, faţă de 8,5 decese la 1000 născuţi-vii fetițe. In același timp, diferențele de gen se accentuează comparativ cu anul 2018, rata mortalității infantile la băieți în anul 2019 a scăzut cu 1,7 puncte procentuale, iar la fetițe a crescut cu 1,0 puncte procentuale. Mortalitatea infantilă este mai pronunțată în mediul rural comparativ cu cel urban – constituind 64,0% și , respectiv, 36,0%. Cele mai scăzute rate ale mortalităţii infantile au fost înregistrate în raioanele: Taraclia (2,7 ‰), Călăraşi (2,8 ‰), Ocniţa (2,9 ‰), Făleşti (4,4 ‰), Străşeni (4,8 ‰), iar cele mai înalte – în raioanele: Dubăsari (22,3 ‰), Hânceşti (16,6 ‰), Florești (15,1 ‰), Rezina (14,6 ‰), Cimişlia (14,4 ‰), Glodeni (14,3‰). Nu au fost înregistrate cazuri de deces a copiilor în vârstă de sub 1 an în raionul Basarabeasca.
Sporul natural în anul 2019 a avut valori negative (-4,4 mii persoane) şi o evoluție diferită pentru femei şi bărbați. Sporul natural negativ a înregistrat valori mai mari pentru populația masculină (-2,9 mii persoane) comparativ cu valorile indicatorului pentru populația feminină (de -1,5 mii persoane), din cauza „supramortalităţii masculine”. În anul 2019 comparativ cu anul 2018, valorile negative ale sporului natural s-au accentuat, atât la bărbaţi, cât şi la femei, însă influența acestui indicator la creșterea/descreșterea populației a fost nesemnificativă.
Nupțialitatea şi divorțialitatea
În anul 2019 s-au înregistrat 20301 căsătorii, fiind în descreștere cu 0,5% comparativ cu anul 2018, iar rata nupţialităţii a constituit 7,6 căsătorii la 1000 de locuitori (Figura 2).
Cea mai mare pondere din total căsătorii care au fost încheiate în anul 2019, și anume 43,8% revin femeilor din grupa de vârstă 20-24 ani, urmate de cele încheiate de bărbații din grupa de vârstă 25-29 ani – 36,5%. Vârsta medie la prima căsătoriea fost de 28,9 ani pentru bărbaţi şi de 26 ani pentru femei.
Divorțialitatea în anul 2019 s-a menţinut la un nivel destul de înalt. Astfel, în anul de referință s-au înregistrat 10736 divorțuri, similar ca în anul 2018. Rata de divorţialitate în ultimii doi ani a fost aceeași, înregistrând valoarea de 4,0 divorţuri la 1000 de locuitori.
Trecerea treptată de la căsătoriile timpurii la cele târzii (amânate), a determinat şi o creștere a vârstei medii la divorţ. Astfel, vârsta medie la persoanele care au decis să divorţeze a crescut, atât la bărbaţi, cât şi la femei. În anul 2019, vârsta medie a soţilor la divorţ a fost de 40 ani pentru bărbaţi şi 36,9 ani pentru femei.
În anul 2019, din totalul divorțurilor, ponderea celor survenite după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani constituia – 25,7%, după 5-9 ani – 24,8%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (18%), după 15-19 ani (9,9%), și respectiv după 20 ani şi peste (21,6%). Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ a fost de 11 ani.
Migraţia internaţională
Deoarece pentru estimarea migrației finale pentru un anumit an sunt necesari 3 ani consecutivi, datele pentru anul 20184 sunt considerate finale, iar estimările provizorii pentru migrația internațională pentru anul 2019 au fost efectuate în baza ratelor migrației din anul 2018, pentru a estima numărul provizoriu al populației cu reședința obișnuită la 01.01.2020.
În anul 2018 procesul de depopulare a Republicii Moldova a continuat, astfel că migrația netă pentru anul 2018 a constituit minus 41,8 mii persoane. În anul de referință, sporul migrator a înregistrat o ușoară tendință pozitivă faţă de anul 2017 (49,4 mii persoane), această evoluție datorându-se unei rate mai înalte de creștere a numărului de imigranți comparativ cu cea a numărul de emigranți.
Atât la emigranţi, cât şi la imigranţi, se evidenţiază aceleaşi grupe de vârstă ce deţin ponderi de peste 20% din total. Din totalul emigranţilor, grupele de vârstă 21-30 de ani şi 31-40 de ani deţin circa 46 % din total (25% şi respectiv de 21%). La imigranti, aceleaşi grupe de vârstă deţin o pondere de circa 44% din total (21% şi, respectiv, 23%) (Figura 3).
Migraţia internă
Pe parcursul anului 2019, şi-au schimbat domiciliul în interiorul ţării 39,0 mii de persoane. În mare parte migranţii interni (mai mult de 88%) sunt persoane cu vârstă apta de muncă, predominant fiind din grupa de vârstă 20-49 ani. Fluxul de sosiri/plecări, abordat din perspectiva de gen, a constituit 56,2% pentru femei şi 43,8% pentru bărbaţi.
Tabelul 3. Migraţia internă oficială determinată de schimbarea domiciliului în anul 2019, persoane
| Grupa de vârstă | Numărul de sosiri | Numărul de plecări | |||||
| Total | inclusiv: | Total | inclusiv: | ||||
| în localități urbane | în localități rurale | din localități urbane | din localități rurale | ||||
| Total | 39 039 | 24 834 | 14205 | 39 039 | 16 750 | 22 289 | |
| inclusiv: | |||||||
| 0-14 ani | 79 | 55 | 24 | 79 | 26 | 53 | |
| 15-34 ani | 18 348 | 12 025 | 6 323 | 18 348 | 6 187 | 12 161 | |
| 35-59 ani | 16 431 | 10 228 | 6 203 | 16 431 | 7 924 | 8 507 | |
| 60 ani şi peste | 4 181 | 2 526 | 1 655 | 4 181 | 2 613 | 1 568 |
În 2019, datorită migrației interne numărul populației din localitățile urbane a crescut cu 8,1 mii de persoane în detrimentul localităților rurale.
Revizuirea numărului populației la nivel național și local, și estimarea migrației interne și internaționale este realizată în cadrul proiectului ”Îmbunătățirea capacității instituționale a Biroului Național de Statistică”, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, cofinanțat și implementat de Fondul ONU pentru Populație în Moldova.
