COMPARAȚIE Investițiile în sistemul judiciar din R. Moldova vs. cele din alte state membre ale Consiliului Europei
Alocațiile în sistemul judiciar în contextul în care R. Moldova se situează sub media europeană la nivelul percepției corupției reprezintă un sector de bază pentru investițiile statului. Deși în ultimii ani suma resurselor din bugetul de stat al R. Moldova a crescut, sistemul judiciar încă necesită investiții mari.
Conform datelor din 2022, R. Moldova are o investiție peste media alocată din produsul intern brut (PIB) în comparație cu țări membre ale Consiliului Europei. Totuși, acest lucru se datorează unui PIB mai mic, iar alocațiile bugetare transpuse per cap de locuitor sunt în realitate mai mici decât media europeană.
Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) a Consiliului Europei a publicat la mijlocul lunii octombrie raportul de evaluare a sistemelor judiciare europene. Raportul se bazează pe datele din 2022 și se referă la 44 de state membre ale Consiliului Europei, precum și la două state observatoare la CEPEJ – Israel și Maroc.
Conform raportului, alocările bugetare pentru sistemul judiciar depind în special de resursele țărilor. Pentru a asigura o mai bună comparabilitate a datelor, analizele bugetului sistemului judiciar sunt împărțite luând în calcul două criterii – bugetul standardizat în ceea ce privește populația (măsurat în euro per locuitor) și bugetul considerat ca procent din produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor.
Autorii raportului scriu că deși bugetul per locuitor este în general mai mare în statele mai bogate, atunci când același buget este considerat ca procent din PIB, acesta reprezintă o parte mai mică din averea lor totală în comparație cu țările mai puțin bogate.
În cazul R. Moldova, alocațiile sunt de 18,9 euro (circa 367 de lei) per locuitor sau 0,35% din PIB, ceea ce depășește bugetul mediu executat al țărilor membre ale Consiliului Europei raportat la produsul intern brut. Spre comparație, în România sunt alocați 61 de euro per locuitor sau 0,41% din PIB. În medie, țările membre ale Consiliului Europei alocă 85,4 euro (aproximativ 1658 de lei) sau 0,31% din PIB.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat bugetele alocate pentru activitatea instanțelor judecătorești. În anul 2024, pentru CSM și instanțele judecătorești au fost aprobate alocații în sumă de 660,62 milioane de lei, inclusiv pentru aparatul CSM – 25,255 de milioane de lei. Ulterior, bugetul a fost rectificat, fiind micșorat, prin Legea nr. 205 din 25 iulie 2024 și a constituit 654,897 milioane de lei.
Bugetele instanțelor judecătorești în anii 2022-2023
Pentru anul 2022 a fost executat un buget de circa 490 de milioane 583 de mii de lei pentru instanțele judecătorești, dintre care aproximativ 313 milioane au fost alocate pentru remunerarea angajaților, 90 de milioane – pentru contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii, iar pentru bunuri, servicii și alte cheltuieli s-au alocat circa 50 de milioane de lei.
Circa 563 de milioane 134 de mii de lei au fost executate de bugetul instanțelor judecătorești în anul 2023. Remunerarea angajaților a constituit circa 360,5 milioane de lei, bunurile, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii au avut un buget de circa 105,28 milioane de lei, iar serviciile și alte cheltuieli au ajuns la aproximativ 55,8 milioane de lei.
Bugetele CSM în 2022-2023
În 2022, CSM a executat un buget de circa 15 milioane de lei, dintre care pentru remunerarea angajaților au fost alocate 8,22 milioane de lei, pentru contribuțiile de asigurări sociale obligatorii – 2,38 milioane, iar bunurile, serviciile și alte cheltuieli au constituit aproximativ 3,22 milioane de lei.
Circa 21,1 milioane de lei au fost executate de CSM în anul 2023. Aproximativ 10 milioane de lei au fost alocate pentru remunerarea angajaților, 2,87 milioane – pentru contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, iar 2,5 milioane – pentru bunuri, servicii și alte cheltuieli.
Cine investește un procent mai mare din PIB
Un procent din PIB mai mare decât media europeană reflectă angajamentul țărilor mai puțin bogate de a susține sistemul judiciar ca pilon fundamental al statului de drept, scriu autorii raportului. Mai multe țări care sunt în curs de dezvoltare au un procent relativ mare din PIB alocat pentru instanțele judecătorești: Bosnia și Herțegovina (0,64%), Muntenegru (0,76%), Ucraina (0,68%) și Bulgaria (0,55%). Spre comparație: Danemarca (0,15%), Finlanda (0,20%), Irlanda (0,07%), Luxemburg (0,16%) și Norvegia (0,09%) au investiții considerabil mai mici în sistemele lor judiciare raportate la PIB.
Cum au evoluat alocațiile bugetare în perioada anilor 2020-2022
În perioada anilor 2020-2022, alocațiile R. Moldova din bugetul de stat au crescut cu 15% raportat la euro și cu 16% raportat la valuta națională.
Între 2020 și 2022, în Azerbaidjan, bugetul pentru sistemul judiciar a crescut cu 84%, în Cipru – cu 69%, iar în Georgia – cu 67%. Aceste țări au înregistrat o creștere semnificativă a alocărilor bugetare pentru sistemul judiciar.
Autorii studiului scriu că creșterea alocărilor bugetare din Azerbaidjan se datorează alocațiilor bugetare către instanțe și asistența juridică. Totuși, trebuie luat în considerare faptul că mai multe țări precum Azerbaidjanul sunt afectate de inflație și devalorizarea monedei naționale, se arată în studiu.
De ce sunt importante investițiile în sistemul judiciar
Anual, pe data de 9 decembrie este marcată Ziua Internațională Anticorupție. Aceasta are ca obiectiv promovarea principiilor etice, integrității, transparenței și responsabilității privind propriile acțiuni în afacerile publice, cât și în cele private. Indicele Percepției Corupției (IPC) pentru 2023, lansat de Transparency International, arată că media globală a IPC rămâne neschimbată (43) pentru al 12-lea an consecutiv, peste două treimi din țările evaluate având scoruri sub 50 de puncte. Acest fapt indică serioase probleme de corupție, consideră specialiștii.
Indicele Percepției Corupției evaluează 180 de țări și teritorii în funcție de percepția asupra corupției din sectorul public pe o scală de la zero (foarte corupt) la 100 (fără corupție). Opt țări și-au îmbunătățit scorurile IPC în anul 2023, printre care și Moldova, care a acumulat un scor de 42 de puncte, astfel fiind pe locul 80 din 180 de ţări monitorizate față de poziția 91 pe care o ocupa în anul 2022 cu un scor de 39 de puncte. Media generală în 2023 pentru UE este de 64 de puncte din 100. Astfel, în ultimii cinci ani, țara noastră a înregistrat o creștere de 10 puncte (2019 – 32 de puncte; 2020 – 34; 2021 – 36; 2022 – 39; 2023 – 42 de puncte).
Danemarca (90) se află în vârful clasamentului pentru al șaselea an consecutiv, urmată îndeaproape de Finlanda și Noua Zeelandă – cu 87 și respectiv, 85 de puncte. Somalia (11), Venezuela (13), Siria (13), Sudanul de Sud (13) și Yemen (16) ocupă ultimele poziții în index. Toate aceste țări sunt afectate de crize prelungite, în mare parte cauzate de conflicte armate.
Indicele Percepţiei Corupţiei Transparency International (TI) a fost lansat pentru prima data în anul 1995 și este unul dintre cele mai cunoscute instrumente utilizate de TI. Este un indice care se bazează pe datele privind corupţia din sondajele specializate efectuate de mai multe instituţii independente de renume. El reflectă opinia oamenilor de afaceri şi a analiştilor din întreaga lume, inclusiv a experţilor din ţările evaluate.
Ce se întreprinde pentru a mări alocațiile bugetare pentru instanțe
Alocațiile bugetare anuale se aprobă de către Parlament prin legea bugetului de stat, în corespundere cu necesitățile de asigurare a activității entităților publice și plafonul-limită stabilit de Ministerul Finanțelor.
Liliana Barbăroșie, consilieră în domeniul comunicării în cadrul CSM, a declarat că eforturile instituției sunt „îndreptate spre identificarea celor mai bune soluții pentru acoperirea acestor necesități. Una din aceste soluții se referă la Legea 225 din 25 iulie 2024, urmare a căreia cheltuielile disponibile ale instanțelor judecătorești s-au completat cu 13 milioane de lei din contul taxei de timbru. O acțiune importantă întreprinsă de CSM în sensul consolidării capacităților instituționale ale sistemului judiciar se referă la garanțiile suplimentare pentru judecătorii care activează în alte localități decât cele în care domiciliază, prin compensarea cheltuielilor de transport sau a celor de închiriere a spațiului locativ. Măsura va fi pusă în aplicare începând cu anul 2025 și va avea un impact pozitiv asupra calității actului de justiție”, se arată în răspunsul oferit pentru ZdG.
„Acest material a fost realizat grație suportului poporului american, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Asociației „Media-Guard” și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.”
