Veteran al Războiului pentru Independență – recunoscător Diasporei
E decembrie. Anul care îmbătrânește mai are de făcut câțiva pași și trece în istorie. A fost unul destul de zbuciumat pentru societate. S-au produs mai multe evenimente care au generat schimbări atât pe plan intern, cât și extern. Pentru R. Moldova, cel mai însemnat eveniment al anului în trecere au fost alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea în UE. A fost o luptă grea, care ar fi fost câștigată mult mai ușor, dacă printre noi nu ar fi existat atâția trădători și lingăi, de rând cu „oastea” de persoane fără cuget și fără judecată.
Înainte de turul doi al alerilor prezidențiale, când lupta s-a dus între doi candidați, unul proeuropean și altul prorus, ambii având cetățenie română, scriam pe rețelele de socializare că a venit timpul în care vom vedea câți trădători de neam are plaiul nostru mioritic. Și dacă o parte de urmăritori au susținut mesajul meu, alții m-au învinuit de toate relele. Am încercat să-i calmez, asigurându-i că nu sunt un naționalist, instigator la ură sau altceva. Am spus că l-aș vota și pe candidatul de etnie găgăuză, dacă nu ar fi fost înaintat și susținut de partidele de stânga, proruse și de oamenii lui Șor. Nu ar fi vreo problemă să avem un astfel de președinte, dacă pe când deținea funcția de procuror general, intrând într-o sală de judecată, nu i-ar fi strâns mâna unui inculpat cu probleme grave de integritate, după care, în general, să-l elibereze de pedeapsă. Așa am înțeles că acest candidat nu poate fi acceptat nici aproape de Președinție. Aceste argumente, însă, nu i-au convins pe cei de acasă, majoritatea cărora l-au votat pe fostul procuror. În opinia mea, acest fapt nu poate fi considerat altfel decât o trădare de neam, o trădare a intereselor naționale. Și, apropo de cetățenia română, nimeni din cei care l-au ales, nu
l-au învinuit pe găgăuz că este „român”, cum au făcut-o în raport cu Maia Sandu. Cum poate fi înțeles un astfel de comportament paradoxal?!
Până la urmă, forțele proeuropene au învins. Atât referendumul, cât și alegerea șefului statului au reconfirmat aspirațiile proeuropene ale mojorității cetățenilor R. Moldova.
Aceste evenimente au reconfirmat faptul că victoriile le datorăm, și de această dată, Diasporei. Spun asta cu toată sinceritatea – fără votul Diasporei forțele proeuropene ar fi pierdut alegerile, deci și perspectiva de integrare în UE, șansele de a beneficia de finanțare în cadrul unor proiecte europene, dar și tot ce înseamnă libera circulație în țările occidentale. Dacă oamenii ar judeca la rece, dacă ar încerca să înțeleagă ce e bine și ce e rău, dacă ar alege între greu și ușor, între lumină și întuneric, între umilință și libertate, lucrurile în țara asta mică, ar merge pe o cale mult mai sigură și mai prosperă!
Mulțumesc, Diasporă! Mulțumesc tuturor care au ales binele, lumina și libertatea! Vă doresc sănătate, bucurii, zâmbet pe față și mult succes în anul care vine! Să trăiți! Răspândește lumină, iar întunericul se va risipi de la sine! (Erasmus)
Valeriu URSCHI, locotenent major de poliție(r), veteran al Războiului pentru Independență