Mănăstirea Saharna – invadată de gunoaie. Cine e responsabil?
Un cititor al ZdG care a vizitat recent Mănăstirea Saharna ne-a anunțat că atât el, cât și oaspeții din România care l-au însoțit în excursie, au fost șocați de gunoaiele acumulate în zona mănăstirii. „Era zi de odihnă și am întâlnit mai mulți vizitatori, dar se vede că gunoaiele nu sunt adunate de o zi-două. Eram derutați”, ne-a zis cititorul, care s-a adresat la ZdG în speranța că vom putea afla cine e responsabil de această problemă.
„Am vizitat Mănăstirea Saharna în una din sărbătorile naționale marcate acum o săptămână. Aveam oaspeți din România, cu care în urmă cu ceva timp vizitasem mănăstiri din dreapta Prutului. Așa cum cunoșteam istoria străveche a Mănăstirii Saharna, am decis, în calitate de gazde, să-i uimim pe oaspeții noștri dragi, să le povestim și să le demonstrăm că și aici, în Basarabia, avem lăcașe istorice demne de vizitat și de închinat la ele. În ajun, ne împrospătasem cunoștințele despre viața acestei mănăstiri. Ne-am reamintit că ansamblul monastic de la Saharna este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din cuprinsul actualei R. Moldova, fiind compus din două mănăstiri: una rupestră (Buna Vestire) şi alta terestră (Sf. Treime). Deși este foarte veche, istoria mănăstirii rupestre e prea puțin cunoscută. Astfel, nu se știe nici data precisă a întemeierii, nici numele întemeietorilor. Mănăstirea terestră a fost întemeiată în 1776 de către Schimonahul Vartolomeu Ciungu, care ajunsese pe aceste locuri când aici era un pustiu”, a menționat Ilarion Scurtu, care s-a adresat la redacție.
„Se presupune că până a începe construcţia noii mănăstiri, Vartolomeu, cu o comunitate de călugări, trăise în mănăstirea din stâncă. Pentru că viaţa în acel loc era foarte grea, părintele Vartolomeu a decis construcţia unei mănăstiri terestre, aşezată într-un loc unde liniştea călugărilor nu avea să fie tulburată prea mult de forfota lumească. Astfel, locaşul monahal închinat Sfintei Treimi a fost zidit pe colina de la poalele a trei dealuri de la Saharna. În cei aproape 250 de ani de viață ai acestei așezări monastice, Mănăstirea de la Saharna a avut 31 de stareți, confruntându-se cu mai multe griji și nevoi. Cea mai grea perioadă a fost cea sovietică. În anul 1964, deși era una dintre cele mai importante mănăstiri din aceste locuri, a fost închisă, fiind transformată într-un spital de psihiatrie. Cei care au închis lăcașul sfânt au devastat și au nimicit tot avutul mănăstirii, toate podoabele și icoanele sfinte. Chiliile călugărilor au fost transformate în saloane pentru alienați mintal. Biserica de vară devenise depozit, iar biserica principală – casă de cultură. Redeschiderea mănăstirii a fost posibilă peste 27 de ani, la 19 aprilie 1991”, ne-a amintit cititorul ZdG.
„Deci, înarmați cu aceste și alte cunoștințe despre istoria Mănăstirii Saharna, am plecat cu oaspeții noștri să o vizităm și să-i uimim cu frumusețea și liniștea spirituală a acestui locaș sfânt. Am fost însă șocați de gunoiștile acumulate în zona mănăstirii. Era zi de odihnă și am întâlnit mai mulți vizitatori, dar se vede că gunoaiele nu sunt adunate de o zi-două. Eram derutați, mai ales că pe pagina web a mănăstirii găsisem informații despre faptul că lăcașul a fost și este vizitat de delegaţii oficiale şi neoficiale din România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Italia, Franţa, Spania, Portugalia, Germania, Marea Britanie, Polonia, Austria, Costa Rica, SUA, Canada, Finlanda, Sudan, India, China, Japonia, Australia ş.a. Oare cum o fi reacționat aceștia, dar și alți oaspeți din străinătate, văzând atâtea gunoaie în această zonă monahală?” – ne-a relatat Ilarion Scurtu, în speranța că ZdG va putea găsi răspuns la întrebarea „cine e responsabil de faptul că Mănăstirea Saharna este invadată de gunoaie?”
Ce spune administrația Mănăstirii Saharna?
ZdG l-a contactat pe arhimandritul Iuvenalie Ghervas, secretarul mănăstirii. Părintele Iuvenalie ne-a spus că slujitorii mănăstirii fac periodic curățenie în curtea locașului sfânt. Ne-a mai spus că pentru creștini sunt afișate normele de conduită pe care ar trebui să le respecte vizitând mănăstirea. Arhimandritul Iuvenalie ne-a mai comunicat că în curtea mănăstirii sunt instalate urne pentru gunoaie și că turiștii ar trebui să respecte ordinea și să nu transforme curtea mănăstirii într-o gunoiște. În legătură cu dezordinea din jurul lăcașului sfânt, secretarul mănăstirii spune că la fel ar ține de conduita vizitatorilor acestei zone, dar și de activitatea autorităților publice locale, în administrarea cărora sunt aceste spații.
Ce spun autoritățile publice locale?
Victor Macrii, primarul de la Saharna, ne-a spus că personal cunoaște problema și că încearcă să contribuie la soluționarea acesteia. „Noi avem semnat un contract de prestări servicii care prevede menținerea curățeniei în afara curții mănăstirii. Săptămânal, scoatem câte două remorci de gunoaie din zona de care suntem responsabili. Deseori ajung și eu la mănăstire și constat cât de iresponsabili sunt unii turiști. Mă gândesc chiar că poate ar fi cazul să fie introdusă o taxă de acces pe teritoriul mănăstirii, fonduri din care ar putea fi păstrată ordinea și curățenia. Cel puțin, așa e la Țipova, unde situația e alta”, ne-a spus primarul de Saharna.
