Cine sunt cei cinci judecători care și-ar dori să ajungă la CSJ, prin transfer. Unii au fost cercetați penal sau disciplinar
Cinci magistrați au depus cereri privind transferul temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Subiectul urmează să fie examinat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în ședința programată pentru miercuri, 18 octombrie.
Unii dintre judecători și-au mai exprimat anterior intenția de a ajunge la CSJ.
Dorin Munteanu, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, care a depus cerere de transfer, s-a înscris și în concursul anunțat de CSM pentru suplinirea funcției de judecător la instanța supremă.
Dorin Munteanu a fost numit în funcția de judecător de instrucție, în iulie 2009, la Judecătoria Basarabeasca, pe un termen de 5 ani. Iar, prin decretul președintelui R. Moldova din 30 aprilie 2014 a fost reconfirmat în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.
ZdG a relatat în noiembrie 2019 că Dorin Munteanu, acuzat în 2017 de pronunțarea unei hotărâri contrare legii prin care o persoană a fost eliberată din arest, iar ulterior a părăsit țara, a fost achitat de instanța de judecată după ce procurorul care a instrumentat dosarul a renunțat la învinuire. Acesta a revenit în sistem, la sediul Centru al Judecătoriei Chișinău, după aproape trei ani, de la 10 decembrie 2019.
Un alt judecător, Stelian Teleucă, a încercat să ajungă la CSJ încă în primăvara anului 2021.
Magistratul de la Curtea de Apel Chișinău a făcut partea din completul de judecată care a examinat dosarul de spălare de bani a fostului deputat fugar Ilan Șor. În toamna anului 2021, dosarul Șor a fost repartizat spre examinare magistraților Stelian Teleucă, Oxana Robu și Ion Bulhac. Atunci, la prima ședință, Teleucă a depus o cerere de abținere de la examinarea dosarului – solicitare respinsă. Totuși, judecătorul nu a făcut parte în final din completul care l-a condamnat pe Șor la 15 ani de închisoare.
ZdG a scris despre Stelian Teleucă în octombrie 2021, în contextul cererii judecătorului de a fi promovat la CSJ.
„Casa de milioane a judecătorului Teleucă, încă neînregistrată la Cadastru”
ZdG a relatat în 2021 că Stelian Teleucă locuiește într-un imobil construit de familia sa în ultimii ani pe un teren de 7 ari de pe strada Dragomirna din Chișinău, cumpărat în 2012. Deși în declarațiile de avere și interese judecătorul indică faptul că imobilul ar valora 0 lei, în realitate, costă câteva milioane, fiind deja aproape gata. Casa nu este încă dată în exploatare, nefiind înregistrată la Cadastru, dar la fața locului există mai multe semne că familia judecătorului deja locuiește în ea. În apropierea casei, am găsit un automobil BMW X1, declarat de judecător.
Solicitat de ZdG, Stelian Teleucă a precizat că imobilul e construit în temeiul autorizației de construcție eliberate de Primăria Chișinău în 2014 și că „la construcția casei au fost utilizate surse financiare acumulate pe parcursul anilor, inclusiv din activitatea de jurist superior la BC „Victoriabank” SA, unde am fost angajat o perioadă de aproape 10 ani, din creditele bancare contractate, ultimul în sumă de 425 mii de lei, scadent în 2036, vânzării apartamentului părinților contra sumei de 900 mii de lei în 2015 și vânzării apartamentului obținut prin ipotecă contra sumei de 639,4 mii de lei în 2016”.
Judecătorul menționează că „venitul total declarat, împreună cu venitul soției, pentru anul 2020 provenit din salariile de bază, activitate didactică, pensii și indemnizații, vânzări de bunuri, remitențe, este de 701,8 mii de lei și 5 mii de euro, ceea ce constituie în mediu 67,2 mii de lei pe lună”. „Proveniența surselor financiare menționate, inclusiv investite în construcția casei, precum și însuși construcția, sunt reflectate în declarațiile de avere și interese personale depuse anual. La construcția casei de locuit au fost investite aproximativ 1,45 milioane de lei. La momentul actual casa nu este finalizată, nu este racordată la rețeaua de gaze și canalizare, însă am decis să locuim cu familia în casa respectivă pe motiv că, nici eu, nici soția, nu posedăm altă locuință”, a precizat magistratul.
În declarația de avere pentru anul 2022, judecătorul a indicat, la fel, valoarea casei de 0 lei.
Ar fi vândut apartamentul cumpărat la preț preferențial cu doar 350 de euro pentru un metru pătrat
Stelian Teleucă a cumpărat și ulterior a înstrăinat un apartament de 89 m.p. în blocul din strada Ceucari, destinat judecătorilor, la prețuri preferențiale. Judecătorul a investit în el începând cu 2014, primind cheile în aprilie 2017. Peste o lună și jumătate l-a vândut, obținând 639 de mii de lei, echivalentul a 31 de mii de euro (la cursul leu/euro din perioada tranzacției), potrivit declarației sale de avere și interese.
Un calcul simplu arată că judecătorul ar fi vândut locuința cu doar 350 de euro pentru un metru pătrat, adică exact la prețul cu care a cumpărat-o, mult sub cel de piață. În 2015 și 2016, judecătorul a contractat și două datorii: una de la MAIB, în valoare de 425 de mii de lei și alta de la mama sa, Valentina, în sumă de 90 de mii de lei, urmând să le ramburseze până în 2035 și 2036.
Cercetat disciplinar după un articol al ZdG, dar nepedepsit
Stelian Teleucă este judecător din 2006. A activat inițial la Judecătoria Botanica, iar în 2014 a fost promovat la CA Chișinău. În 2014, 2017 și 2020 acesta a fost evaluat de către CEPJ cu „foarte bine” și „excelent”. Nu există informații despre hotărâri ale CtEDO în care statul să fie condamnat în urma unor decizii luate de Stelian Teleucă la Judecătoria Botanica sau CA Chișinău.
În anii 2015-2021, numele judecătorului Stelian Teleucă figurează în 13 hotărâri ale Colegiului Disciplinar, în toate constatându-se că plângerile depuse pe numele judecătorului au fost neîntemeiate. Una dintre sesizări are la bază un articol de ZdG, „Terenuri publice de zeci de milioane, împărțite de trei magistrați și un executor judecătoresc”, publicat în februarie 2015. Constatam atunci că un executor judecătoresc, în temeiul unei încheieri judiciare suspecte, şi-a atribuit rolul de autoritate publică locală, organizând licitaţii de comercializare a terenurilor publice. De obicei, licitaţiile erau anunţate într-un ziar cu tematică creştină, fiind câştigate de firme necunoscute, cu interese în construcţii, fondate „la pachet”. Doi magistraţi de la Judecătoria Botanica, printre care și Stelian Teleucă, au calificat ca fiind legale licitaţiile, astfel că mai multe terenuri publice au fost trecute în proprietate privată, fără acordul municipalității. Colegiul Disciplinar, sesizat de Ion Păduraru, pe atunci secretar general al aparatului președintelui, nu a constatat abateri în acțiunile magistratului.
Stelian Teleucă a făcut parte din completul de judecători care l-a achitat pe fostul deputat Constantin Țuțu în dosarul crimei din Codrii Orheiului. Prin decizia din decembrie 2019, CSJ a casat decizia CA și a dispus rejudecarea cauzei. În opinia instanței de recurs, instanța de Apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, care au avut drept consecință propunerea unei concluzii premature și nemotivate.
Anterior, completele din care a făcut parte Teleucă au emis și alte hotărâri, fiind achitați mai mulți judecători, un executor judecătoresc implicat în Laundromat și o parte din figuranții din dosarul corupției de la FISC, în care se afla și un fost șef al instituției, Nicolae Vicol.
Judecătorul care a luat decizia de a-l elibera înainte de termen pe avocatul-vedetă Valerian Mînzat, condamnat la nouă ani de închisoare
Și Ghenadie Comerzan, de la Judecătoria Edineț, sediul Briceni, a solicitat să fie transferat la CSJ. Acesta a fost numit în funcția de judecător în decembrie 2006, ocupând de-a lungul timpului și funcția de vicepreședinte și președinte Judecătoriei Briceni.
Comerzan este cel care a luat decizia favorabilă în privința amnistierii, în septembrie 2022, a avocatului-vedetă Valerian Mînzat, care fusese condamnat la nouă ani de detenţie în 2015, dintre care a executat 5 ani.
Judecătorul Ghenadie Comerzan a mai dispus, în ianuarie 2020, reducerea pedepsei lui Alexandru Covali, alias „Șalun”, care a dirijat o amplă rețea de trafic de ființe umane, trafic de copii şi proxenetism, cu 651 de zile (peste un an și 9 luni) drept recompensă pentru perioada în care Covali a fost deținut în Penitenciarul nr. 13, inclusiv în arest preventiv.
Alți doi magistrați – Andrei Guțu de la Judecătoria Bălți, sediul central, și Elvira Lavciuc de la Judecătoria Orhei, aplică pentru prima dată pentru funcții la CSJ.
Andrei Guțu a fost numit în funcția de jduecător în iunie 2006, deși președintele de atunci Vladimir Voronin a refuzat numirea acestuia.
În 2022, magistratul a fost sancționat disciplinar sub formă de mustrare pentru că ar fi absentat nemotivat de la muncă, „fără o justificare rezonabilă”, fapt ce ar fi afectat activitatea instanței.
Anterior, Guțu s-a exprimat împotriva evaluării externe a judecătorilor, conform presei de la Nord, spunând că „noua guvernare a promis această evaluare externă ca un slogan electoral”.
Elvira Lavciuc este în sistemul judecătoresc din aprilie 2009. De-a lungul timpului aceasta a ocupat funcția de președintă a Judecătoriei Șoldănești, dar și vicepreședintă a Judecătoriei Orhei.
Magistrata a fost vizată în mai multe proceduri disciplinare, în perioada 2015-2017, dar Colegiul diciplinar din cadrul CSM a respins de fiecare dată contestațiile.
Cine sunt judecătorii care au trecut prin transfer temporar la CSJ. Decizia CSM
La începutul lunii mai 2023, din cei 14 candidați pentru transfer ls CSJ, 7 au fost transferați, din 10 mai, pentru suplinirea temporară a funcțiilor vacante. Este vorba despre magistrații Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Ghenadie Eremciuc.
CSM a respins candidaturile judecătorilor Veronica Cupcea, Irina Țonov, Valeriu Arhip, Alexandru Gafton, Dumitru Fujenco și Igor Mînăscurtă. Nelea Budăi și-a retras cererea pentru transfer.
Termenul de transfer temporar a fost stabilit pentru 6 luni. Potrivit CSM, acest termen poate fi revizuit.
