Cine are grijă de sănătatea mea? Analizăm rolul Uniunii Europene în domeniul sănătății publice
Oamenii din R. Moldova, la fel ca cei din statele membre ale Uniunii Europene, sunt preocupați să rămână sănătoși și feriți de orice pericol pentru bunăstarea lor fizică și mintală. Sănătatea determină calitatea vieții noastre, fiind cea care ne permite să ne bucurăm de activitățile noastre zilnice. Uniunea Europeană depune eforturi pentru a asigura o bună protecție a sănătății publice prin dezvoltarea politicilor și activităților sale în acest domeniu. În acest articol, explicăm de ce în Uniunea Europeană există 27 de sisteme de sănătate publică și ce se întâmplă atunci când se declanșează crize de sănătate publică în cadrul Uniunii.
Cine are grijă de sănătatea mea?
Când vorbim despre sănătate, este lesne de înțeles că înțelegerea generală despre ce înseamnă să fii sănătos ori sănătoasă gravitează în jurul acelorași principii – să păstrezi un echilibru între corp și minte printr-un stil de viață activ, alimentație corectă, somn de calitate. Ceea ce ne deosebește ține de modul în care credem că ar trebui să avem grijă de sănătatea noastră. În Uniunea Europeană, toate cele 27 de state membre au ales să-și păstreze propriile concepții privind modul în care își organizează sistemul de sănătate publică. Respectiv, un protocol medical de la Copenhaga ar putea fi diferit de unul aplicabil la Budapesta sau la București. Rolul Uniunii Europene este însă să se asigure că prin politicile comune pe care le dezvoltă reușește să completeze cadrul național și să contribuie la promovarea unui mod de viață sănătos.
În literatura de specialitate, această conjunctură poartă denumirea de competență comună a Uniunii Europene și a statelor membre (din engleză – shared competence). Altfel spus, pentru gestionarea unor domenii precum cel al sănătății publice, care este central în acest articol, statele membre împărtășesc responsabilitatea cu Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, deși statelor membre le revine rolul principal de a defini, asigura și implementa politicile din domeniul sănătății, Uniunea Europeană poate interveni oricând în susținerea acestor eforturi prin dezvoltarea de politici comune, strategii și alte inițiative.
Printre obiectivele strategice pe care tinde să le atingă Uniunea Europeană se numără: asigurarea accesului la servicii de sănătate mai bune și sigure, facilitarea inovației și sustenabilității în domeniul medical prin valorificarea tehnologiilor noi, prevenirea dezastrelor și amenințărilor pentru sănătate, precum a epidemiilor, dar și a bolilor care ar putea afecta populația pe termen lung. În Republica Moldova, ne dorim același lucru – să avem acces la servicii medicale de calitate, să trăim sentimentul că suntem protejați în fața bolilor și că trăim într-o societate sănătoasă. În anticiparea calității de stat membru al Uniunii Europene, vom putea să ne păstrăm propria viziune despre cum ar trebui să îndeplinim aceste obiective, beneficiind în același timp de susținere reciprocă în cadrul comunității statelor europene.
Sumarizând, nici de la Bruxelles, nici de la Strasbourg, nu ne poate dicta nimeni cum să avem grijă de sănătatea noastră, a cetățenilor europeni, în schimb, la nevoie, Uniunea Europeană este gata să ne dea o mână de ajutor prin programele sale de sprijin în fața provocărilor.
Uniunea Europeană și pandemia de COVID-19 – provocări și lecții învățate
Deși perioada pandemiei de COVID-19 pare să fi rămas deja în amintirea noastră colectivă, aceasta a influențat modul în care statele, precum și comunitățile de state, decid să investească în sectorul sănătății. Fiind criticată pentru răspunsul său, pe care unii l-au considerat a fi întârziat, Uniunea Europeană a făcut totuși față provocărilor într-un mod admirabil, acționând în baza conceptului Echipa Europa. Astfel, la inițiativa Comisiei Europene, resursele disponibile pentru a susține statele în lupta pandemică au fost combinate, astfel încât acțiunile întreprinse în comun au căpătat o eficiență sporită.
Uniunea Europeană a depus eforturi considerabile, mai întâi, în domeniul de cercetare a potențialelor soluții de oprire a răspândirii virusului, iar mai apoi, pentru ca toți cetățenii europeni să aibă acces la vaccinuri de calitate. Cooperarea exemplară, coordonarea incredibilă și viteza desfășurării campaniei de vaccinare au fost impresionante. În doar 18 luni, statisticile oficiale arătau că 9 din 10 adulți europeni erau deja vaccinați în totalitate împotriva COVID-19 (adică aproximativ 86%).
Uniunea Europeană este bine-cunoscută grație libertății de mișcare a cetățenilor, unul dintre principalele beneficii pe care le aduce. În timpul pandemiei de COVID-19, liderii europeni au reușit să se mobilizeze prin condiționarea mobilității, datorită certificatului digital privind vaccinarea împotriva COVID.Certificatul reprezenta o inovație, în sensul în care a reușit să coordoneze datele privind sănătatea cetățenilor din cele 27 de state membre și să stabilească un sistem unitar prin care, în pofida tuturor provocărilor, aceștia să poată traversa frontierele și să se bucure de libertatea de mișcare.
Uniunea Europeană se îngrijește nu doar de sănătatea cetățenilor săi. În perioada 2020-2021, în plină pandemie, Uniunea Europeană se număra printre top 5 contributori financiari la activitatea Organizației Mondiale a Sănătății. Uniunea Europeană și statele ei membre au susținut Republica Moldova în lupta împotriva COVID-19 cu echipamente medicale, măști, vaccinuri și donații, care însumează peste 100 de milioane de euro. UE investește activ în sistemele de sănătate publică din toată lumea, având drept scop pe termen lung atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 3 privind sănătatea și starea de bine.
Uniunea Europeană pentru Sănătate (EU4Health)
Unul dintre principalele instrumente ale Uniunii Europene în domeniul sănătății publice este programul UE pentru sănătate, cunoscut și drept EU4Health, activ în perioada 2021-2027. Bugetul generos al programului, de 5,3 miliarde de euro, este prevăzut pentru a susține statele membre ale Uniunii Europene în fața crizelor din domeniul medical. Acesta reprezintă un răspuns puternic al UE la pandemia de COVID-19, totodată păstrând și accentul pe obiectivele pe termen lung de sporire a rezilienței pe acest segment.
Prin intermediul acestui program, organizațiile din domeniul sănătății, atât din mediul public, cât și din cel asociativ, active în statele membre ale UE, precum și în țările asociate programului, beneficiază de oportunități de finanțare. Republica Moldova s-a asociat programului EU4Health în 2023, iar acum poate să participe în condiții egale la activitățile pe care acesta le prevede în diverse domenii de interes comun, precum: rețeaua europeană a centrelor oncologice, spațiul european al datelor privind sănătatea, sănătatea mintală.
Uniunea Europeană a sănătății
Într-un sondaj recent, 70% dintre cetățenii europeni declară că-și doresc ca UE să acorde un interes sporit pentru politicile din domeniul sănătății. Pandemia de COVID-19 a impulsionat schimbarea percepției și necesitatea de a investi mai mult în sănătatea publică. Comisia Europeană investește resursele necesare pentru a consolida o Uniune Europeană a sănătății, unde cetățenii vor fi bine fizic și mintal, centrele medicale vor fi dotate cu echipamente moderne, iar sistemele de sănătate – reziliente în fața unor potențiale provocări.
Uniunea Europeană a sănătății cuprinde câteva acțiuni-cheie, printre care:
1. Pregătirea pentru situații de criză;
2. Medicamente la prețuri mai accesibile;
3. Asistență medicală calitativă privind combaterea bolilor oncologice;
4. Susținere sporită pentru sănătatea mintală.
Politicile pe care urmează să le dezvolte UE în acest domeniu ar urma să fie bazate pe datele furnizate din spațiul european al datelor medicale. Centralizarea datelor medicale din cele 27 de state membre prin intermediul soluțiilor digitale ar permite îmbunătățirea treptată a serviciilor medicale, a cercetării în domeniul farmaceutic, iar, într-un final, creșterea standardelor de sănătate în Uniunea Europeană.
Alexandrina Garuța, Tinerii de Gardă
