Cinci obiective ale Maiei Sandu promise în 2020. Și-a onorat sau nu președinta cele mai importante promisiuni? Analiza experților

În anul 2020, la scrutinul prezidențial, Maia Sandu, anunța cinci obiective cheie pentru R. Moldova dacă avea să câștige fotoliul de șef al statului. Experții din domeniu au analizat care dintre aceste obiective au fost realizate și care din ele mai au nevoie de timp pentru bifarea lor. 

Obiectivul 1. Dreptate, ordine și disciplină. Vom face dreptate la noi în țară.  „Judecătorii și procurorii corupți vor fi dați afară din sistem. Hoții vor fi pedepsiți, iar averile acestora vor fi confiscate. Funcționarii care vor cere mită sau vor hărțui oamenii de afaceri vor fi pedepsiți și eliberați din funcție. Toate instituțiile statului vor lucra pentru oameni și nu împotriva lor. Toți vor fi egali în fața legii.”

Alexandru Bot, expertul în justiție, a afirmat că promisiunile privind reforma justiției și combaterea corupției au cunoscut progrese limitate „Una dintre cele mai mari provocări a fost procesul de vetting și pre-vetting pentru judecători și procurori, destinat eliminării din sistem a persoanelor corupte. Acest proces, însă, se desfășoară la „turații minime”, ceea ce înseamnă că randamentul său este departe de cel așteptat. Deși au fost implementate evaluări parțiale în rândul procurorilor, rezultatele sunt limitate, cu o rată redusă de sancționare efectivă a celor implicați în acte de corupție. Un aspect problemă al reformei îl constituie lipsa unei strategii rapide și eficiente pentru accelerarea procesului de verificare, ceea ce menține în sistem persoane controversate și afectează încrederea publicului în instituțiile judiciare. Până în prezent, puțini funcționari au fost trași la răspundere în mod efectiv, iar măsurile confiscării averilor dobândite ilegal rămân la nivel de intenție, cu un impact redus în plan concret. Astfel, reforma justiției rămâne un proces anevoios, unde progresele sunt modeste, iar obiectivele inițiale nu au fost îndeplinite în întregime. Pentru a realiza angajamentele făcute, va fi necesară o intensificare a proceselor de verificare și o abordare mai strictă față de corupție, precum și alocarea de resurse suplimentare și sprijin legislativ consistent, nu doar pentru a evalua integritatea financiară a magistraților, ci și pentru a aprecia calitatea justiției livrate de ei.”

Obiectivul 2. Locuri de muncă acasă și familii unite. „Voi promova investiții în economie ca să creăm cât mai multe locuri de muncă bine plătite acasă. Voi sprijini deschiderea întreprinderilor de prelucrare a producției agricole în fiecare raion pentru mai multe locuri de muncă în orașe și sate și pentru ca fermierii să aibă unde vinde producția. Vom simplifica semnificativ regulile de activitate pentru întreprinderile mici și mijlocii, iar statul va sprijini deschiderea noilor afaceri. Vom susține afacerile prin creșterea accesului la finanțare și programe de instruire a antreprenorilor. Voi susține familiile cu copii prin reducerea impozitelor plătite din salariu. Astfel, familiile vor avea 2 000 de lei în plus pentru fiecare copil. De asemenea, vom majora ajutorul pentru copiii din familii social vulnerabile până la cel puțin 1 000 de lei pe lună. ”

Expertul în politici economice și finanțe publice, Oleg Tofilat, a explicat evoluția fiecărei promisiuni a acestui obiectiv. „Ce ține de deschiderea întreprinderilor de prelucrare a producției agricole în fiecare raion este o promisiune prea abstractă ca să poată fi analizată fidel din date statistice disponibile public. Producția agricolă este diversă și prelucrarea cerealelor sau a semințelor de floarea-soarelui este ceva foarte diferit de vinăriile artizanale sau ambalarea producției apicultorilor. La sigur, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului au oferit subvenții pentru cei ce vor să deschidă sau să dezvolte capacități de prelucrare a producției agricole. De exemplu, în 2023 AIPA raportează subvenții achitate pentru 536 dosare, în sumă de 303M lei pentru investiții efectuate de 1141M lei”.

Maia Sandu a menționat în 2020 că va susține afacerile prin creșterea accesului la finanțare și programe de instruire a antreprenorilor. Oleg Tofilat a explicat că „trebuie de analizat separat pe sursele de finanțare private (comerciale) și publice (subvenționate). În economia de piață, consfințită și în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, rolul de bază revine finanțării comerciale. La nivel public a fost fortificată capacitatea ODA, a fost creat FACEM (Fondului pentru antreprenoriat și creștere economică a Moldovei), a fost lansat programul 373. Însă la nivel de creditare comercială rămân foarte actuale problemele de acces la finanțare competitivă – dar aceste probleme sunt de natură structurală, care țin în mare măsură de competențele regulatorului bancar și de politica fiscală a guvernului.”

Despre partea în care președinta spune că va susține familiile cu copii prin reducerea impozitelor plătite din salariu și că familiile vor avea 2 000 de lei în plus pentru fiecare copil, expertul în politici economice a mai specificat faptul că progresul în acest segment este evident, dar e mult loc pentru mai bine, mai ales ținând cont de profunzimea problemei demografice. „Scutirea pentru persoanele întreținute, care include și copiii, în 2020 reprezenta 3000 lei anual pentru fiecare persoană întreținută. Actualmente această scutire constituie 9900 lei anual. În cifre lunare, avem o creștere de la 250 la 825 de lei. În septembrie 2022, Ministerul Muncii și Protecției Sociale informa că începând cu 1 octombrie 2022, toți copiii, până la vârsta de 2 ani, vor primi o indemnizație lunară de 1000 de lei.  Am comparat statistica formării de active în anii 2021-23 cu anul pre-covid 2019. Conform datelor BNS, investițiile în active imobilizate în 2021-23 au fost în medie cu 18.3% asupra celor din 2019 – în prețuri curente. Însă dacă ajustăm la rata inflației, atunci în 2021-23 am fost cu 11.5% sub nivelul lui 2019. De remarcat, că cifrele pe 2021 sunt mult mai bune decât pentru 2022-23. La sigur, efectele agresiunii ruse în Ucraina au fost resimțite la greu. La sigur, au fost depuse eforturi remarcabile în a desfășura investiții publice, dar trebuie considerată și o latență de 3-4 ani între eforturi și rezultate la investițiile publice. Suntem țară membră candidat UE și vom avea acces la fonduri generoase de pre-aderare – aici contribuția președintelui a fost decisivă”, a ținut să adauge Oleg Tofilat 

Obiectivul 3. Pensie minimă de 2 000 de lei. „Mă angajez să creștem pensia minimă la nivelul pragului sărăciei absolute – 2 000 de lei pe lună. Vom opri hoțiile și vom relansa economia, iar banii obținuți ne vor permite să creștem toate pensiile. Voi aduce bani europeni pentru crearea „Fondului de Argint”, din care vom asigura servicii de îngrijire pentru bătrânii nevoiași și singuri (asistență medicală la domiciliu, prânzuri calde, alte servicii de îngrijire). Vom compensa integral costurile medicamentelor pentru pensionarii cu cele mai mici pensii.”

Oleg Tofilat a comentat promisiunile obiectivului 3 „De la 1 octombrie 2021 cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă constituie 2000 lei, față de 1188 lei din aprilie 2021 sau 1131 lei din aprilie 2020. Pentru 2024 cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare constituie 2778 lei. Creșterea nominală este de 146%, iar ajustat la inflație ar fi o creștere de circa 52% – ceea ce reprezintă o îmbunătățire remarcabilă. Pe de altă parte, și pragul sărăciei absolute a crescut la 3337 lei în 2023, conform estimărilor BNS. La momentul actual bugetul de asigurări sociale depinde masiv de transferurile de la bugetul public național – de altfel așa a fost cam tot timpul. Iar bugetul public național se confruntă cu un deficit substanțial. Atare probleme nu pot fi soluționate doar prin ajutoare externe, dar cu certitudine perspectiva de integrare în UE dă mai multe șanse sistemului de pensii decât lipsa ei.

Ce ține de „Fondului de Argint”, în pofida eforturilor guvernului, acest fond încă nu este înființat. Asta nu înseamnă că nu au existat diverse măsuri de susținere pentru cei mai neajutorați bătrâni. Din altă parte, agresiunea rusă în Ucraina a redus drastic disponibilul de fonduri externe pentru ajutor nevoiașilor”.

Obiectivul 4. Două miliarde de lei anual pentru proiecte de modernizare a satelor. „Cu ajutorul partenerilor europeni, vom aduce câte 2 miliarde de lei anual pentru dezvoltarea satelor: pentru crearea locurilor de muncă în sate, pentru apeducte și canalizare, pentru reparația școlilor și grădinițelor, pentru gestionarea deșeurilor. Primăriile vor putea accesa direct fondurile pentru dezvoltarea comunităților.”

„Au fost alocate resurse din mai multe fonduri, astfel în 2023 AIPA a contribuit cu 83,4 milioane de lei pentru 174 proiecte de investiții menite să creeze locuri de muncă la sate, în sumă de 250,7 milioane de lei. Alte 140,8 milioane au fost alocate de AIPA în 2023 pentru 181 de proiecte de îmbunătățire a infrastructurii rurale. Proiectul „Satul European” în 2023 a beneficiat de 1534 milioane de lei, iar alte 117,2 milioane au constituit granturi din partea României. Proiectul „Satul European Expres” în 2023 a beneficiat de plăți în valoare de 101 milioane de lei. La aceste proiecte mai pot fi adăugate proiectele implementate de autoritățile locale cu suportul instituțiilor financiare internaționale. Ținta de 2 miliarde lei a fost practic atinsă în 2023, majoritatea resurselor fiind din bugetul național. O altă întrebare este efectul acestor investiții, care totuși excede exercițiul nostru. Accesul primăriilor la fonduri a fost deocamdată prin agențiile și ministerele de resort”, a menționat Oleg Tofilat, expert în politici economice și finanțe publice.

Obiectivul 5. Scoaterea Moldovei din izolare și apropierea de Uniunea Europeană. „Voi promova o politică externă în folosul oamenilor și voi scoate țara din izolare internațională. Voi veghea îndeplinirea pașilor pentru integrarea europeană. Voi reface relațiile bune cu România, Ucraina, UE, SUA, Rusia și alte țări. Voi reprezenta Moldova cu demnitate pe plan internațional și voi avea grijă ca ambasadele și consulatele să ajute cetățenii noștri de peste hotare și să promoveze exporturile moldovenești peste tot în lume. Voi munci ca Moldova să aibă sprijin internațional, acces la investiții și ajutor financiar pentru infrastructură și dezvoltare.”

Andrei Curăraru, expert în politici publice a declarat despre acest obiectiv că R. Moldova a obținut statutul de candidat pentru Uniunea Europeană în 2022 și a început negocierile de aderare în 2023, marcând un angajament serios și continuu către alinierea la standardele europene „Acest parcurs reflectă o voință politică puternică și o direcție clară către integrarea europeană, cu o conformitate semnificativă la acquis-ul comunitar, evidențiind progrese impresionante și o evoluție pozitivă spre ceea ce sperăm să fie o integrare completă. Pe scena diplomatică, Moldova a extins și consolidat rețeaua sa de misiuni externe, deschiderea de noi ambasade fiind un semn clar al intenției de a sprijini cetățenii moldoveni peste hotare și de a întări legăturile economice și culturale internaționale. Și aici nu ne referim doar la Europa, o ambasadă la Astana arată faptul că Republica Moldova dezvoltă relații armonioase și spre Vest, și spre Est. Aceste eforturi demonstrează o diplomație activă și strategică, care nu doar că sprijină interesele naționale, dar contribuie și la o prezență mai marcantă pe scena globală​. Pachetul de sprijin financiar de 1.8 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană este cel mai mare de la independența Moldovei, având scopul de a finanța reforme vitale și de a stimula creșterea economică. Acesta include investiții semnificative în infrastructură și sănătate, precum și suport pentru integrarea în piața unică europeană, accelerând astfel convergența economică cu normele și practicile UE​. Aprecierea globală a îndeplinirii promisiunilor din 2020 este de aproximativ 80%, reflectând un succes notabil în direcționarea Moldovei către un viitor european stabil și prosper. Aceste realizări evidențiază nu doar capacitatea de liderism a președintelui Sandu, ci și angajamentul ferm al Moldovei de a urma un traseu democratic și european”, a specificat expertul.Maia Sandu a devenit, în 2020, prima femeie președintă din R. Moldova. În 2024, aceasta și-a depus din nou candidatura la funcția de șef al statului și a obținut cele mai multe voturi în primul tur de scrutin cu peste 42% din voturi.