Cernobîl – la 7 ore de mers de R. Moldova
Acum două zile, Centrala Nucleară de la Cernobîl a fost decuplată de la sistemul naţional de electricitate. În ajunul decuplării, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a cerut o încetare a focului pentru a permite efectuarea unor lucrări de reparație, pentru a fi restabilită alimentarea cu energie electrică a Centralei. Kuleba a declarat că generatoarele diesel, de rezervă, pot funcţiona doar 48 de ore, după care sistemele de răcire se vor opri, astfel că scurgerile radioactive vor fi iminente. Acesta a avertizat că, dacă rețeaua electrică de la Cernobîl nu va fi reparată, riscul unor scurgeri radioactive va fi inevitabil.
Participanții la lichidarea consecințelor accidentului nuclear de la Cernobîl vorbesc despre riscurile iminente pe care le poate cauza războiul desfășurat în zona centralei atomice
Tudor Căpățină este președintele Asociației Cernobîl din R. Moldova. Atunci când a fost mobilizat la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl muncea în calitate de inginer la Institutul Politehnic din Chișinău. Solicitat de ZdG, Tudor Căpățină a spus că războiul e un pericol întotdeauna, dar atunci când centralele atomice pot deveni ținte ale unui război, pericolul e și mai mare. Acesta speră că cei care au încercuit zona Centralei de la Cernobîl își dau seama de aceste riscuri. „Sunt 36 de ani de la acea explozie. Din Moldova, la lichidarea consecințelor au participat vreo 3500 de persoane. Astăzi, în viață, sunt mai puțini de 1900 de participanți. Nu mai vorbim de copii născuți cu probleme de sănătate. Aceste date ar trebui să pună pe gânduri pe fiecare”, ne-a spus președintele Asociației Cernobîl.
În 1986, când s-a produs catastrofa de la Cernobîl, Pavel Vlad, din Călărași, muncea în calitate de pompier. „Atunci a fost mare nevoie de noi, pompierii. Astăzi noi suntem cei care înțelegem cel mai bine riscurile războiului extins și peste acea zonă”, ne-a spus Pavel Vlad.
Participantul la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl susține că astăzi fiecare ar trebui să studieze mai atent ce poate însemna o explozie atomică. „Atunci, în 1986, dar și ulterior, specialiști în energie nucleară au calculat că, dacă explozia s-ar fi produs la toate cele 4 reactoare, situate la distanță de vreun kilometru unul de altul, ar fi însemnat degajarea a unei cantități de 720 de tone de uraniu, echivalentul a 194 de tone de plutoniu, care ar fi putut cauza distrugerea întregii planete. Astăzi, cine știe exact care e situația acolo?”, se întreabă Pavel Vlad. Acesta spune că politicienii ar trebui să-și dea seama de consecințele oricărei intervenții asupra Centralei de la Cernobîl.
Ludmila Belonoșco locuiește la Ocnița. Ea este îngrijorată și calculează cu frică distanța de la Cernobîl până în R. Moldova. „Sunt vreo 600 de km… Atunci, când am plecat încolo, am mers cu autocarul, prin Ucraina. Nu-mi mai amintesc exact cât timp a continuat drumul”, spune Ludmila Belonoșco. Ea a ajuns la Cernobîl în calitate de membră a ansamblului „Acord” de la Casa de Cultură din Ocnița. „Eram 17 în delegație, cu tot cu șoferii. Ne-am aflat acolo timp de o săptămână. Nimeni dintre noi nu știa exact despre riscuri și consecințe. Astăzi, dintre cei 17, în viață am mai rămas doar 5”, spune Ludmila, precizând că statisticele consecințelor acelei catastrofe include și foarte mulți copii născuți cu probleme de sănătate. „Știți, și până astăzi îmi sună în urechi scârțâitul acelui carusel care era în zona centralei. Ludmila pledează pentru pace și pentru trezirea rațiunii instigatorilor de războaie.
Centrala Nucleară de la Cernobîl are nevoie de reparații de urgență
Acum două zile, Centrala Nucleară de la Cernobîl a fost decuplată de la sistemul naţional de electricitate. În ajunul decuplării, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a cerut o încetare a focului pentru a permite efectuarea unor lucrări de reparație, pentru a fi restabilită alimentarea cu energie electrică a Centralei. Kuleba a declarat că generatoarele diesel, de rezervă, pot funcţiona doar 48 de ore, după care sistemele de răcire se vor opri, astfel că scurgerile radioactive vor fi iminente. Acesta a avertizat că, dacă rețeaua electrică de la Cernobîl nu va fi reparată, riscul unor scurgeri radioactive va fi inevitabil.
„Singura rețea de electricitate care alimentează centrala nucleară de la Cernobîl, ocupată de armata rusă, este defectă. Centrala nu mai are curent electric. Fac apel la comunitatea internațională să ceară de urgență Rusiei să înceteze focul și să permită echipelor de intervenție să repare rețeaua… Războiul barbar al lui Putin pune în pericol întreaga Europă.Trebuie să înceteze imediat!”, a scris Kuleba pe Twitter.
Ulterior, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare – CNCAN (România) a anunțat că „potrivit protocoalelor de securitate, a fost stabilită conectarea la sursa de alimentare de rezervă ce utilizează sistemele diesel mobile. În prezent, toate sistemele de securitate sunt funcționale, fiind alimentate din generatoarele diesel de rezervă și nu există un pericol pentru mediu sau populație. Rezerva de combustibil este dimensionată pentru perioadele de timp necesare pentru restabilirea alimentării cu energie electrică, funcționarea generatoarelor diesel de rezervă putând fi prelungită după necesități prin realimentare cu combustibil până la reconectarea cu rețeaua națională de energie electrică”.
CNCAN a mai precizat că măsurările efectuate nu semnalează depăşiri la nivelul teritoriului ucrainean.
Și Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică de la Viena a stabilit că „întreruperea curentului electric la centrala nucleară de la Cernobîl nu are un impact critic asupra siguranței”.
