Cea mai tragică perioadă din istorie – unde a ajuns Găgăuzia după 30 de ani de autonomie și ce urmează?
Pe 23 decembrie s-au împlinit 30 de ani de la adoptarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei. Scopul creării Găgăuziei a fost de a păstra limba și identitatea găgăuză, dar și-a îndeplinit oare autonomia această sarcină? Nu! Limba oficială în autonomie este rusa, autoritățile practic nu vorbesc limba lor maternă, aceasta este rareori folosită în cadrul familiei. Iar puterea în autonomie a ajuns în mâinile infractorilor. Dar există oare spiritul de patriotism și o idee comună? Da, există oameni care spun adevărul și recunosc tragedia la care a ajuns autonomia. Și înțeleg unde trebuie să meargă pentru a schimba totul: să demită actualul bașcan și să scape de influența lui Ilan Șor, să accepte faptul că aderarea la UE va aduce doar beneficii pentru autonomie, să combată dezinformarea și propaganda venită de la Kremlin, să învețe limba română, să stabilească un dialog cu Chișinăul și să se deschidă spre lume. Până la urmă, ideile de separatism nu sunt împărtășite de întreg poporul și sunt doar jocuri murdare ale unor politicieni lipsiți de scrupule.
Limba găgăuză este pe moarte
Judecând după faptul că limba găgăuză a fost inclusă pe lista UNESCO a limbilor pe cale de dispariție, se poate spune că misiunea de conservare a limbii găgăuze a eșuat. Aceasta este părerea unui tânăr din satul Congaz, Slava Basarab, student la Facultatea Relații Internaționale la Universitatea Medeniyet din Istanbul.
„În Găgăuzia nu există școli cu predare integrală în limba găgăuză, iar orele de curs în limba găgăuză din instituțiile de învățământ existente sunt din ce în ce mai ineficiente. Proiectele de cercetare sunt dezvoltate cu greu, iar finanțarea pentru conservarea limbii este în scădere”, a declarat Slava.
„La putere au venit oameni care vor doar să câștige. Iar cel mai important obiectiv – limba și cultura – a fost lăsat la o parte”, consideră Ghiuliu Caranfil, doctoră în științe filologice, lectoră la Catedra de Filologie și Istorie Găgăuză a Universității de Stat din Comrat.
Cântăreața și jurnalista de la Moldova Liberă Anastasia Chirilovscaia constată că mulți găgăuzi nu conștientizează valoarea limbii lor, iar unora chiar le este rușine s-o vorbească. Dumitru Uzun, locuitor al satului Chirsovo, observă că, în loc să păstreze limba și cultura, autonomia s-a angajat mai mult în „rusificare”, s-a transformat într-o „enclavă rusească” ce se opune Chișinăului.
În 10 ani, limba găgăuză va dispărea în neant, a declarat Ana Altîparmac, jurnalistă la AVA.TV.
Președintele consiliului sătesc Cișmichioi, Dumitru Ianul, a declarat că, deși limba găgăuză a avansat ca și limbă literară, aceasta nu este utilizată la nivel oficial.
Dumitru Ianul atrage fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea rurală și instruiește tinerii să scrie cereri de finanțare.
„Găgăuza nu a devenit limba în care se emit regulamente, ordine și documente, nu a devenit nici măcar limba de comunicare între oameni și în organisme cum ar fi APG, consiliile locale etc.”, a remarcat Ianul.
Dar există și momente pozitive. Dumitru Ianul a subliniat că în Găgăuzia se înregistrează reușite în promovarea culturii găgăuze. Mulți oaspeți vin în autonomie în perioada sărbătorilor naționale, cum ar fi Hederlez, Festivalul Vinului și altele. Deputatul Adunării Populare, Alexandr Tarnavschi, a spus că în Găgăuzia nu există nicio grădiniță cu predare în limba găgăuză, iar „fără acest nivel primar de educație, este practic imposibil de păstrat limba maternă”.
Trebuie remarcat faptul că, înainte de venirea Eugeniei Guțul la putere, Tarnavschi era vicepreședinte al APG și unul dintre cei mai eficienți deputați. Deputații au votat pentru demiterea lui după ce acesta a început să ceară demisia bașcanului și i s-a opus lui Ilan Șor.
A fost oare păstrată unitatea poporului?
Potrivit lui Ghiuliu Caranfil, găgăuzii erau mai uniți în anii ’90, când se simțea spiritul de luptă. Ghiuliu remarcă faptul că există oameni care lucrează în beneficiul autonomiei, dar de cele mai multe ori aceștia acționează de sine stătător, nu împreună.
Potrivit lui Petru Ostaș, care a lucrat timp de cinci luni în Comitetul Executiv al Găgăuziei, iar acum locuiește în Franța, în prezent oamenii nu-și exprimă în mod activ poziția, iar oamenii merg la mitinguri sau proteste nu pentru idee, ci pentru recompensă.
Alexandr Tarnavschi consideră că găgăuzii au devenit foarte divizați odată cu venirea noului bașcan. „Găgăuzia este divizată. Unii cred că Ilan Șor este un mesia, care a adus în Găgăuzia investiții, realizări bune, patronaj. Alții, ca mine, cred că trecem prin cea mai tragică perioadă din istorie. Conducerea Găgăuziei cooperează direct cu un om care este recunoscut de legislativul național drept vinovat. Un om împotriva căruia au fost impuse sancțiuni de către întregul continent european, un om care a luat banii oamenilor, i-a scos din sistemul bancar și acum îi returnează sub formă de pomană”, a declarat Tanavschi.
Primarul orașului Comrat, Serghei Anastasov, consideră Găgăuzia un loc în care politicienii însetați de profit și-au organizat viața în interes personal.
„Autonomia a devenit un loc pentru cei care și-au organizat viața cu salarii bune și responsabilitate minimă în fața poporului, îndeplinind ordinele politicienilor, ordine de destabilizare a țării”, a declarat Anastasov.
Potrivit mai multor interlocutori, propaganda activă de la Kremlin influențează puternic și dezbină poporul.
Cine împiedică dialogul cu Chișinăul?
Relațiile dintre Găgăuzia și Chișinău sunt foarte tensionate în acest moment. Principalul motiv este legătura autorităților din autonomie cu o grupare criminală. „Există dosare penale pe numele mai multor reprezentanți ai autorităților, iar unii dintre ei sunt supuși sancțiunilor UE. În plus, aceștia sunt suspectați că ar fi finanțați de Kremlin. În aceste condiții, cooperarea dintre autoritățile centrale și autonomie este practic imposibilă”, a declarat Slava Basarab.
Ghiuliu Caranfil a remarcat grija președintelui care realizează că „în pofida așa-zisului nostru guvern (Comitetul Executiv al Găgăuziei), este necesar să ne întâlnim cu oamenii, să vorbim și astfel să risipim toate acele narațiuni pe care le răspândește Rusia”.
Anastasia Chirilovscaia consideră, de asemenea, că autoritățile centrale încearcă să găsească modalități de a stabili relații cu societatea găgăuză neafiliată lui Șor. „De aceea, președinția a organizat o întâlnire cu reprezentanți ai acestei societăți la Chișinău pe 20 decembrie.”
Dumitru Uzun, locuitor al Găgăuziei, consideră că relațiile dintre Comrat și Centru au degenerat din cauza partidelor pro-ruse care sunt „aprovizionate din exterior pentru a lupta împotriva autorităților pro-occidentale din Chișinău”.
Ideile separatismului nu reflectă scopurile întregului popor
În ultima perioadă, găgăuzii sunt tot mai des etichetați drept separatiști, iar la mitinguri a fost pronunțată ideea de creare a unei Republici Găgăuze (RG). Interlocutorii notează că aceasta este doar o narațiune a pseudo-patrioților plătiți de Șor. Dar cea mai mare parte a populației nu împărtășește aceste idei.
„Majoritatea populației din Găgăuzia înclină în continuare spre păstrarea autonomiei în cadrul Republicii Moldova. Găgăuzia nu va putea exista independent”, a declarat Igor Ianac, doctor în drept, președintele Asociației obștești „Alegerea și alternativa pentru Găgăuzia”.
Și Alexandru Tarnavschi consideră că ideea creării RG nu este susținută de populație. „Eu pot să vorbesc despre districtul meu nr. 3, este centrul municipiului Comrat. Nu am întâlnit nicio persoană care să spună că viitorul Găgăuziei este într-o formațiune statală independentă”, a spus Tarnavschi.
Jurnalista Nata Cebotari menționează că Găgăuzia, ca parte legală a Moldovei, nu ar trebui să slăbească statul, ci dimpotrivă, să-l întărească, mai ales într-un moment dificil pentru țară, în special în timpul războiului hibrid purtat de Rusia împotriva Moldovei și al războiului sângeros real pe care-l poartă de aproape trei ani în Ucraina vecină.
Petru Ostaș a absolvit Facultatea de Administrație Publică la Universitatea „Petru-Maior” din România. După studii, s-a întors în Republica Moldova și a lucrat timp de cinci luni în Comitetul Executiv al Găgăuziei, în cadrul Departamentului Relații Externe, „dar am realizat repede că vreau să studiez și mai mult despre ce este UE și cum se trăiește acolo”. În 2018, Petru a plecat printr-un program de voluntariat (Serviciul European de Voluntariat) în Franța. A lucrat la Școala Notre-Dame ca voluntar în anul școlar 2018-2019, a învățat franceza de la zero și, în prezent, lucrează educator la un liceu din Redon, Franța.
Petru Ostaș este categoric împotriva ideii de a crea o RG, deoarece acesta nu poate avea un viitor. „Vom fi ca Transnistria 2 sau Abhazia 2. Va duce la o izolare și mai mare de restul lumii”, a declarat acesta.
Majoritatea persoanelor care promovează ideea creării RG au legătură cu propaganda rusă și cu Kremlinul, care urmărește destabilizarea situației din țară, consideră Slava Basarab.
„Un teritoriu atât de mic precum Găgăuzia nu poate fi o republică suverană. Cu siguranță va fi absorbită de un alt stat, Doamne ferește nu de Rusia, deoarece Rusia anume asta își dorește”, a declarat Ghiuliu Caranfil.
Dumitru Uzun notează că ideea de RG nu va duce decât la război! În opinia sa, ideea republicii este folosită de Kremlin pentru a deschide un punct fierbinte în sudul țării. „Găgăuziei îi va fi ușor din punct de vedere economic numai ca parte a Moldovei, mai ales cu investiții din Occident. Iar RG va fi ca republicile ocupate DNR și LNR din Ucraina unde domnește doar sărăcie și oamenii așteaptă pomană”, a spus Dumitru.
Alegerile anticipate ale bașcanului și creșterea activității civice – calea spre schimbare
Locuitorii autonomiei speră și cred că schimbarea poate avea loc, dar pentru aceasta este necesar de a schimba conducerea autonomiei.
„Eu cred că schimbarea este posibilă. Dacă grupurile criminale din Găgăuzia vor fi pedepsite pentru acțiunile lor, dacă autoritățile centrale ale Republicii Moldova vor contribui la eliberarea autonomiei de elementele distructive și vor implementa o politică informațională competentă, locuitorii vor putea evalua obiectiv ceea ce se întâmplă”, a declarat Slava Basarab.
Ghiuliu Caranfil menționează că ar trebui organizate cât mai curând noi alegeri, desemnând o persoană care să conducă Găgăuzia pe drumul cel bun alături de Moldova, să dezvolte limba și cultura și să pună mai mult accent pe limba maternă (nu rusă).
Anastasia Chirilovscaia își dorește ca în Găgăuzia să apară o nouă societate activă a tinerilor interesați de dezvoltarea regiunii. Aceasta speră ca tinerii să candideze la funcțiile de deputați în APG și primari, de consilieri locali.
Jurnalistul independent Petru Garciu își dorește ca Găgăuzia să nu mai fie folosită în jocuri geopolitice. „Nu ar trebui să fim în conflict permanent cu Chișinăul și îmi doresc foarte mult să existe un dialog sănătos între autoritățile din Republica Moldova și autonomie. Acest lucru ne-ar avantaja pe toți. De asemenea, aș dori să îmbunătățim nivelul de trai în Găgăuzia. Politicienii noștri se ceartă din cauza statutului autonomiei, dar în orașe și sate stațiile de epurare ale apelor uzate nu funcționează, nu avem sistem de canalizare, iar gropile de gunoi distrug mediul în fiecare zi. Prin urmare, din moment ce avem autonomie, ar trebui să folosim toate pârghiile de influență pentru a rezolva problemele urgente, nu să facem jocul murdar al politicienilor”, a spus jurnalistul.
Nata Cebotari crede că „mai devreme sau mai târziu, în Găgăuzia se va maturiza o forță de protest, care va uni intelectualitatea creatoare, politicienii cu reputație nepătată, tinerii activi”. Și atunci acești oameni se vor pronunța împotriva minciunilor și corupției electorale a echipei lui Guțul, care la inaugurare a promis că Găgăuzia va deveni „o ancoră a schimbării pentru Moldova”.
Aderarea Moldovei la UE – ce poate aduce ea poporului găgăuz și de ce majoritatea este, deocamdată, contra?
În cadrul referendumului, 94,84% din alegătorii din Găgăuzia au votat împotriva integrării țării în UE. Acest lucru se datorează atât dezinformării, cât și faptului că politicienii din Găgăuzia au discreditat ideea Uniunii Europene prin scheme de corupție, consideră interlocutorii.
„Dacă integrarea europeană în Găgăuzia ar fi reprezentată de personalități care se bucură de încrederea oamenilor, votul pentru alegerea vectorului extern de dezvoltare a țării noastre ar fi cu totul altul. Cel mai mare exemplu este fostul bașcan Irina Vlah. Găgăuzia a primit peste 10 milioane de euro din donații directe în timpul guvernării sale, dar banii au fost gestionați foarte netransparent, foarte tendențios. Majoritatea investițiilor europene au fost folosite de oamenii bașcanului, iar acest lucru i-a nedumerit pe oameni. Mulți oameni din Găgăuzia s-au gândit la asta, pentru că UE pentru găgăuzi, în primul rând, era obiectivitate, transparență, deschidere”, a spus Tarnavschi.
Acesta a argumentat „Teoria identității” prin faptul că, în primul tur al alegerilor prezidențiale, Alexandru Stoianoglo, care este pro-UE, a obținut 49% din voturi, învingând toți candidații contra UE.
Locuitorii din Găgăuzia au căzut pradă dezinformării cu privire la UE, răspândită de autoritățile locale, de mass-media de propagandă și de activiștii finanțați de Kremlin. Aceste surse promovează narațiuni false: că UE ar impune propaganda LGBT, că situația economică se va înrăutăți și oamenii sunt speriați cu unirea cu România, a declarat Slava Basarab.
Alți oponenți ai aderării la UE se tem că aceasta va duce la pierderea identității culturale și la încălcarea intereselor autonomiei, dar, după cum arată practica, autonomiile naționale din cadrul UE se bucură de o protecție specială, a remarcat Igor Ianac.
Își lasă amprenta și educația și gândirea stereotipică, potrivit căreia „televiziunea nu poate minți, mincinoșii nu sunt filmați și nu pot fi publicați”, plus impunitatea pentru informațiile false – „dacă nu sunt urmăriți penal, atunci spun adevărul”, a declarat Elena Momat, consilieră din satul Cazaclia, președintă a Asociației Grupurilor de Inițiativă Locală AGAL BUGEAC KILIM.
Deși canalele și instituțiile media sunt amendate pentru dezinformare și unele dintre activitățile lor sunt blocate din cauza știrilor false, persoanele rămân nepedepsite.
Jurnalista Ana Altâparmac este de părere că guvernul central nu a acordat suficientă atenție informațiilor din Găgăuzia. „Când ar fi trebuit să lucreze cu spațiul informațional din Găgăuzia, nu au făcut-o. La un moment dat, a început o confruntare, dintre propaganda rusă, șoriști și propaganda locală, moldovenească, despre aderarea la Uniunea Europeană”, a comentat Ana.
Potrivit jurnalistului Petru Garciu, aderarea la UE va avea un impact pozitiv asupra locuitorilor din Găgăuzia. La urma urmelor, UE are reguli clare pentru respectarea drepturilor minorităților naționale, iar autoritățile moldovenești vor trebui să respecte aceste drepturi.
Anastasia Chirlovscaia este sigură că, în cazul în care Moldova va adera la UE, Găgăuzia va fi mai populară printre turiști, iar antreprenorii locali vor avea mai multe oportunități de a dezvolta acest sector și, în consecință, de a câștiga mai mulți bani. Potrivit lui Petru Ostaș, sunt multe de învățat de la UE, de adoptat experiența Uniunii Europene pentru a crea o infrastructură și afaceri pentru progresul țării per ansamblu.
Expulzarea lui Șor și întoarcerea Găgăuziei poporului – obiectivul principal
La întrebarea: „Ce schimbări ați dori pentru Găgăuzia”, toți au căzut de acord asupra unui singur lucru – schimbarea puterii în autonomie.
„În prezent, Găgăuzia nu aparține poporului, ea aparține rețelei lui Șor și totul este controlat de la Moscova, din păcate”, a spus Ghiuliu Caranfil.
„Nu cred că Găgăuzia aparține acum poporului. Mi se pare că majoritatea locuitorilor Găgăuziei nu sunt interesați decât de viața lor personală și a rudelor lor și nu sunt uniți de nicio idee comună. Acesta este motivul pentru care Găgăuzia este guvernată acum de oameni care vor să profite de putere”, a declarat Anastasia Chirilovscaia.
„Găgăuzia de mult nu mai aparține poporului. Găgăuzia aparține lui Ilan Șor și este foarte mult influențată de Rusia și Kremlin”, a declarat Ana Altîparmac.
La întrebarea: „Ce ați dori să le urați oamenilor din Găgăuzia?” Nata Cebotari a răspuns: „Să nu-l mai asculte pe Șor, să nu mai creadă în falsurile care sunt răspândite în Găgăuzia de adepții hoțului fugar în frunte cu bașcana Guțul și președintele APG, Constantinov. Să ne amintim ce este mândria națională și conștiința de sine, să ne amintim cum au fost strămoșii noștri și cum ar trebui să fim pentru a nu ne pierde fața, cultura, limba, identitatea și pentru a nu dispărea ca popor”.
Și Slava Basarab a urat Găgăuziei să scape de influența grupurilor criminale, să nu mai participe la luptele politice și să se concentreze pe dezvoltarea propriei limbi, culturi și tradițiilor, ceea ce și-au dorit fondatorii Găgăuziei.
Eroii acestui articol au îndemnat, de asemenea, locuitorii autonomiei să învețe limba de stat a țării pentru a înțelege mai bine situația reală din țară și pentru a interacționa cu restul Moldovei, precum și pentru a lua legătura cu autoritățile de la Chișinău.
Concluzie: la ce au ajuns eroii articolului
- ideea de separatism este o strategie fictivă a politicienilor lipsiți de scrupule și plătiți de Kremlin;
- locuitorii autonomiei trebuie să înțeleagă faptul că, fără Moldova, nu va exista Găgăuzia;
- aderarea la UE va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării culturii și identității găgăuze;
- trebuie consolidată lupta împotriva dezinformării, care împiedică dezvoltarea;
- stabilirea unui dialog cu centrul, reprezentanții Chișinăului ar trebui să comunice mai des direct cu populația;
- să nu mai urmărească propaganda;
- nu vă mai privească propagandă;
- să nu mai copieze cultura altora și să-și amintească de propria cultură;
- să-și dezvolte limba maternă;
- să realizeze că cea mai mare amenințare pentru Găgăuzia se află chiar în interiorul Găgăuziei;
- să o demită pe Eugenia Guțul și să scape de influența criminalului condamnat Ilan Șor!
- să permită oamenilor competenți și profesioniști să preia puterea.
Cine sunt găgăuzii și cum s-a format Autonomia Găgăuză?
Găgăuzii sunt un popor turcic de religie creștină, a cărui parte principală trăiește în partea de nord a regiunii centrale Bugeac, inclusă din 1940 în granițele de sud ale Republicii Moldova. În prezent, în Găgăuzia trăiesc aproximativ 150 de mii de persoane.
Pe 19 august 1990, la Comrat, a avut loc un congres al deputaților de toate nivelurile, reprezentând localitățile găgăuze, care și-au exprimat dorința de a deveni parte a Republicii Găgăuze. În conformitate cu decizia adoptată de congres, RSSG formată la 12 noiembrie 1989 în cadrul RSS Moldova a fost transformată în Republica Găgăuză independentă în cadrul Uniunii RSS reînnoite, cu justificările juridice necesare. Pe 28 octombrie 1990, au avut loc alegeri pentru Consiliul Suprem al Republicii Găgăuze, în cadrul cărora a fost adoptat ca bază proiectul Tratatului de Uniune și a fost aprobată Declarația de libertate și independență a poporului găgăuz față de Republica Moldova.
La începutul anului 1993, a fost inițiat un dialog politic pentru a determina statutul politic al Găgăuziei în cadrul Republicii Moldova. Negocierile dintre Chișinău și Comrat s-au prelungit până la sfârșitul anului 1994. Pe 23 decembrie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)”, acordând dreptul de autonomie regiunii cu o populație compactă de găgăuzi.
