Ce trebuie să știm despre recensământ, care vor fi întrebările și de ce trebuie să avem încredere în acest „exercițiu”? BNS: „Nefurnizând aceste date, nu exiști. Dar dacă nu exiști tu – nu există nici necesitățile tale”
În acest an, în R. Moldova, va avea loc Recensământul Populației și Locuințelor 2024, în conformitate cu Hotărârea Guvernului cu privire la organizarea și efectuarea recensământului. Acesta se va desfășura în perioada 8 aprilie-7 iulie, momentul de referință al recensământului fiind ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024. La recensământ sunt obligate, prin lege, să participe toate persoanele care locuiesc în R. Moldova, altminteri, se vor aplica sancțiuni, informează Biroul Național de Statistică.
Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) este cel mai mare exercițiu de numărare a populației unui stat, care se desfășoară o dată la zece ani, conform rundei mondiale 2020.
„Rundele mondiale ale recensămintelor se organizează pentru comparabilitatea datelor la nivel internațional o dată la 10 ani. Ultima rundă mondială este 2020, iar perioada indicată pentru țări în efectuarea recensămintelor naționale este recomandată a fi între anii 2015-2024 inclusiv. Deci, anul 2024 este ultimul an în care R. Moldova poate efectua recensământul pentru a se include în runda mondială 2020”, se arată pe site-ul BNS.
În cadrul recensământului persoanele sunt vizitate la locuința lor, de către un recenzor, fiind supuse unui scurt interviu care conține întrebări cu privire la structura demografică, caracteristicile socio-economice, gospodăriile casnice, locuințele, condițiile de locuit ale populației, necesitățile și clădirile în care se situează locuințele persoanelor care locuiesc într-un stat.
Recenzorii sunt persoanele alese și instruite de către BNS, angajate pentru a merge din ușă în ușă, pe tot teritoriul țării, pentru colectarea datelor. Aceștia vor purta chipiuri, tricouri, veste, rucsaci, cu logo-ul recensământului, dar și legitimații pe care sunt obligați să le prezinte persoanelor pe care le recenzează.
Potrivit BNS, la recensământ vor participa toate persoanele care locuiesc în țară, inclusiv cele plecate peste hotare (doar cu un număr mai mic de întrebări), dar la etapa de prelucrare a datelor se vor filtra persoanele care nu sunt rezidente la momentul recensământului. Toate caracteristicile demografice și socio-economice se vor produce cu privire la populația rezidentă (care au trăit aici preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude și prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.). Despre persoanele plecate peste hotare se vor colecta date de la membrii gospodăriei rămași în țară.
Care este scopul colectării unor astfel de date?
Despre acest aspect, ZdG a discutat cu o reprezentantă BNS, pentru a face claritate în ceea ce ține de colectarea datelor; cât de „safe” este această procedură și de ce oamenii ar trebuie să fie deschiși pentru a oferi, în cadrul recensământului, date cu caracter personal.
Aurelia Spătaru, directoarea general adjunctă a BNS, a declarat pentru ZdG că, oamenii trebuie să înțeleagă că recensământul înseamnă oportunități de dezvoltare și investiții în folosul necesității oamenilor.
„Recensământul are scopul de a ne ajuta să concretizăm în prezent, la momentul de referință al recensământului – care este 8 aprilie – câtă populație avem în țară, pentru că un recensământ are loc pe un teritoriu anumit, respectiv, focusul de bază trebuie să fie anume pe numărarea oamenilor care, de facto, locuiesc în țară și respectiv, prin recensământ – umblând de la casă la casă – intrând în contact cu populația, prin interviuri, adresăm întrebări persoanelor care locuiesc în locuințele care vor fi recenzate” afirmă reprezentanta BNS.
Aurelia Spătaru spune că în cadrul RPL-ului din acest an, vor exista întrebări cu privire la apartenența etnică, religioasă și limbile vorbite, locul de muncă, studiile deținute, locul de trai, locul nașterii, etc.
Aceste întrebări, spune Aurelia Spătaru, „nu se pun pentru a acuza oamenii după, sau pentru a-i trage la răspundere, ci pentru a lua măsuri și a crea reforme pentru prosperitatea statului și populației acestuia”.
„Toți cunoaștem că avem în țară multe locuințe neocupate, adică moldovenii noștri, care au și alte cetățenii, au părăsit Moldova și trăiesc în alte țări, dar totodată, ei păstrează locuințele aici. Deci aceste locuințe, care sunt pe teritoriul Moldovei, sunt obiect al recenzării și noi doar le vom nota statutul lor. Dacă sunt ocupate atunci am dori să știm cine locuiește în ele, iar întrebările pentru persoane sunt despre profilul lor demografic și migrațional, adică data nașterii persoanei, data nașterii părinților, locul nașterii persoanei și respectiv părinților” susține Aurelia Spătaru.
Astfel de întrebări se pun pentru a avea statistici cu privire la migrația intergenerațională, „adică eu aș fi putut să am părinți care s-au născut în altă parte și în cazul ăsta o să avem date despre locuitorii recenzați dar care au origini din diferite țări”, completează reprezentanta BNS.
„La fel vom avea întrebări despre prezența persoanei în țară și mișcarea ei pe teritoriul țării, pentru că în recensământ întrebăm atât despre locuința curentă, cât și despre cea anterioară”, afirmă Aurelia Spătaru.
Reprezentanta BNS spune că aceste întrebări sunt relevante pentru a cunoaște care este situația migrației interne a unui stat, inclusiv între urban și mediul rural, pentru că astfel de date merg către toți cei care iau decizii la nivel de primarii, la nivel de localități – „aceștia au nevoie de aceste date ca să știe să construiască un drum pe unde trebuie, să fluidizeze traficul, de exemplu cum îl avem noi în Chișinău”.
Foarte multe persoane din suburbii vin în Chișinău în fiecare zi, spune Aurelia Spătaru, și că asta ar crea ambuteiajele, și atunci, recenzând corect populația din municipiul Chișinău, din suburbii și din alte teritorii, poți avea date exacte despre câți oameni aparțin ca locuință, cu reședința obișnuită în Chișinău sau nu, „pentru a crea politici corespunzătoare, astfel încât să nu mai existe, de exemplu, ambuteiaje” afirmă Aurelia Spătari.
Aurelia Spătaru ne-a comunicat că la recensământul din acest an, în premieră, vor exista întrebări despre dificultățile de zi cu zi a persoanelor, care „ajută, de fapt, să aflăm care este răspândirea fenomenului de dizabilitate în societate, dizabilitatea în societate incluzându-i pe cei care cu adevărat au deficiențe, căci datele de la Consiliu de Determinare a Dizabilității, nu sunt clare, acolo ei au date despre oamenii care s-au adresat pentru atribuirea gradului de dizabilitate, dar nu toți care au aceste dizabilități se adresează”, afirmă reprezentanta BNS.
În acest an, vor fi trei chestionarele de recensământ:
Cât de sigur este pentru populație să ofere datele cu caracter personal în cadrul recensământului?
Aurelia Spătari argumentează: „Participarea la recensământ, nu doar în R. Moldova ci peste tot în lume, este un act civil, o obligație a locuitorilor din țara respectivă, pentru că dacă vrei ca țara să te ajute, guvernarea, mediul de afaceri, cercetătorii, autoritățile publice locale, ei trebuie să știe că tu ca om exiști în țară, respectiv, tu nefurnizând datele astea, nu exiști. Dar dacă nu exiști tu, nu există nici necesitățile tale. Dacă necesitățile tale nu există, atunci nu te aștepta la ajutor din partea ministerelor să-ți dea alocații sau acces la servicii medical”, susține directoarea general adjunctă BNS.
Aceasta încurajează populația să ia parte la recensământ, afirmând că asta este doar spre binele cetățenilor.
„Cei care iau decizii în diferite domenii de la guvernare până la mediul academic, donatori, parteneri de dezvoltare, etc, ei au nevoie să știe câți suntem și cum suntem – ce caracteristici avem”, spune reprezentanta BNS.
Spătaru mai spune că este foarte necesară întrebarea despre apartenența etnică, „nefiind un secret că minoritățile, de exemplu romii, sunt mult mai dezavantajați social”.
„Noi acum promovăm incluziunea tuturor etniilor, și atunci trebuie să știm câți sunt. De exemplu, după rezultatele recensământului trecut, comunitatea romă a declarat că „da noi suntem mai mulți în țara”, păi dacă persoana de etnie romă nu vrea să declare?” declară Spătaru.
Reprezentanta BNS este de acord cu faptul că nu poți să obligi cu forța pe cineva să declare date personale, însă informația trebuie transmisă corect, astfel încât oamenii să înțeleagă singuri că este necesar, și în folosul lor să ofere aceste date.
„Prin informație – dai oportunitatea celor care promovează drepturile acestor etnii să folosească aceste date în lupta pentru necesitățile minorităților, pentru mai mult acces în școli, pentru cursuri de limbă și așa mai departe. (…) Apropo, în acest an am inclus trei întrebări despre limbi, pe lângă limba maternă, am adaugat doua opțiuni – limba de obicei vorbită, și ce alte limbi străine mai cunoaște persoana” ne informează directoarea general adjunctă BNS.
Aceasta a mai spus că speră ca societatea să fie deschisă către acest exercițiu: „Noi foarte mult contăm pe populație, ca ei să înțeleagă că pentru dânșii o fac. ONG- urile, guvernarea, ministerele, autoritățile, partenerii și donatorii au nevoie de aceste date ca să poată să aloce corect resursele celor care cu adevărat au aceste necesități, dar necesitatea este confirmată prin cifre. Cifra înseamnă procent. Procentul populației care: are sau nu studii; are o locuință sau mai multe; procent de casă locuită sau nelocuită în țară, pentru că avem oameni care au case dar nu locuiesc aici, respectiv, trebuie câteva decizii luate” este sigură Aurelia Spătaru.
Cât de confidențiale rămân datele cu caracter personal?
„Privitor la confidențialitate, noi în premieră o să facem recensământul digital, adică vom colecta datele pe tablete, și am luat toate măsurile posibile pentru a le proteja, inclusiv am lucrat foarte mult și am primit certificate de calitate ISO cu privire la protecția datelor cu caracter personal. De exemplu de îndată ce recenzorul va finisa interviul, el apasă butonul de salvare și transmitere de date, iată în acel moment datele de pe tableta dispar pentru că ele se criptează și se transmit imediat pe așa numitul cloud guvernamental, acesta este un spațiu în internet, pe serverele Guvernului, care sunt protejate de Serviciu de Securitate Cibernetică și Tehnologică, iar pe tableta nu rămân date. Asta se face de față cu persoana recenzată” susține reprezentanta BNS.
Aceasta a mai adăugat că va fi nevoie de o deschidere din partea oamenilor pentru ca aceștia să ofere IDNP-ul în cadrul recensământului.
„Acesta este unicul cod prin care noi am putea asigura calitatea datelor, din perspectiva acelei mobilități a persoanelor, căci în procesul de recenzare noi am putea ca aceeași persoană să o găsim în mai multe locuri în țara, deci respectiv ca să nu fie recenzat de mai multe ori și pentru a nu fi considerat un singur om – trei oameni, avem nevoie de acest IDNP, plus noi avem pe de-o parte vize de reședință , dar de facto, foarte mulți locuiesc pe alte adrese, și atunci trebuie să atribuim corect omul la locuința pe adresa la care locuiește. Dacă eu locuiesc la Ciocana, atunci am nevoie de transport la Ciocana ca să vin la Poșta Veche, și în cazul ăsta eu trebuie să arăt densitatea corespunzătoare a populației în raionul corespunzător” afirmă Spătaru.
Aceasta ne asigură că zvonurile precum că BNS ar colecta date pentru a le folosi împotriva populației – sunt minciuni.
„Nimeni nu ne poate obliga să dăm datele personale ale persoanelor. Toate datele se criptează. Criptarea înseamnă că imediat, datele tale, s-au transformat în alte caractere, IDNP-ul se transforma într-un număr de 256 de cifre și noi mai departe lucram cu caracterele astea criptate”, spune Aurelia Spătaru, încurajând populația să participe, cu deschidere, la RPL-ul din acest an.
Potrivit BNS, persoanele care vor refuza să participe la RPL 2024, vor fi sancționate conform Legii nr. 231/2022.
În acest an, RPL-ul se va face printr-un interviu luat față în față, la locuința persoanei recenzate, iar datele vor fi colectate în format digital, pe tablete.
Rezultatele provizorii ale recensământului populației și locuințelor 2024 (numărul persoanelor recenzate pe sexe, medii și în profil teritorial) vor fi făcute publice până la 31 decembrie 2024. Rezultatele definitive vor fi publicate pe pagina web a BNS până la 31 decembrie 2026, potrivit BNS.
În cadrul RPL-ului 2024, au fost investiți 2,075 milioane de euro, cu sprijinul Uniunii Europene, Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), dar și ai altor parteneri din afară.
