Ce trebuie să știi despre prezidențialele din 20 octombrie și de ce este important să participi la scrutin
Duminică, 20 octombrie 2024, cetățenii R. Moldova își vor alege președintele pentru următorii patru ani în cadrul unuia dintre cele mai importante scrutine din istoria țării. Rezultatul alegerilor va decide soarta R. Moldova și va determina calea politicii externe a țării noastre în următorii ani.
Alegerea președintelui R. Moldova
Șeful statului este ales prin „vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat”. Conform legislației, participarea la alegeri este liberă și benevolă. Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului. Dreptul de a alege îl au cetățenii R. Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept prin hotărâre judecătorească de instituire a măsurii de ocrotire judiciară.
În cursa pentru fotoliul de președinte al țării s-au înscris 11 candidați: Alexandr Stoianoglo, desemnat de către Partidul Socialiștilor, Maia Sandu, susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate, Renato Usatîi, desemnat de Partidul Nostru, Vasile Tarlev, susținut de Partidul pentru Viitorul Moldovei, Irina Vlah, candidată independentă, Ion Chicu, desemnat de Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, Andrei Năstase, candidat independent, Octavian Țîcu, susținut de blocul electoral „Împreună”, Victoria Furtună, candidată „independentă”, Tudor Ulianovschi, candidat independent și Natalia Morari, candidată independentă.
Dacă în urma centralizării rezultatelor votării se constată că un candidat a întrunit cel puțin jumătate din voturile cetățenilor care au participat la alegeri, Comisia Electorală Centrală (CEC) declară alegerile valabile și candidatul ales. În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. În cele din urmă, este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi, în condițiile în care numărul acestora e mai mare decât numărul voturilor exprimate împotriva candidatului.
Timpul și locul votării
Votarea se efectuează în ziua alegerilor (20 octombrie 2024, n.r.) între orele 07:00 și 21:00. Regula generală spune că fiecare persoană poate vota doar la secţia de votare ce corespunde domiciliului sau reşedinţei indicate în actul de identitate. În cazul în care alegătorul are şi domiciliu, şi reşedinţă, în perioada valabilităţii reşedinţei, el votează la secţia de votare ce corespunde acesteia. Domiciliul este permanent, reşedinţa este temporară.
Astfel, votarea se efectuează, conform procedurii stabilite de CEC, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:
- buletinul de identitate al cetățeanului R. Moldova, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a alegătorului pe teritoriul secției de votare;
- buletinul de identitate provizoriu, cu mențiunile privind cetățenia R. Moldova, domiciliul sau reședința temporară a titularului;
- pașaportul cetățeanului R. Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat.
De asemenea, legislația prevede că buletinul de vot se completează de către alegător numai în cabina pentru votul secret. Alegătorul care nu poate să completeze de sine stătător buletinul de vot are dreptul să cheme o altă persoană pentru a-l ajuta, cu excepția funcționarilor electorali din cadrul biroului electoral al secției de votare, a reprezentanților concurenților electorali/participanților la referendum și a persoanelor autorizate să asiste la operațiunile electorale.
Potrivit CEC, studenții și elevii cu drept de vot care nu au domiciliu sau reședință temporară înregistrată în localitatea în care își fac studiile pot vota în cadrul acestui scrutin la orice secție de votare deschisă în această localitate, fiind obligați să prezinte actul de identitate și carnetul de student sau elev al instituției de învățământ din localitatea respectivă.
Unde sunt tipărite cele mai multe buletine de vot
Tirajul total pentru fiecare scrutin (referendumul constituțional și alegerile prezidențiale, n.r.) este de 2 729 996 de buletine de vot, dintre care 2 092 641 – în limba română, 631 979 – în limba rusă, 115 mii – în limba ucraineană, 3400 – în limba găgăuză, 870 în limba romani și 991 – în limba bulgară. Este pentru prima dată când buletinele de vot sunt tipărite și în limbile minorităților etnice.
Pentru alegătorii din localitățile de pe malul stâng al Nistrului sunt tipărite câte 90 de mii de buletine de vot, dintre care 45 de mii de buletine în limba română și tot atâtea în limba rusă, pentru fiecare scrutin.
Pentru secțiile de votare din străinătate, CEC a tipărit câte 852 200 de buletine de vot pentru fiecare scrutin. Cele mai multe buletine de vot au fost tipărite pentru Republica Italiană – peste 241 de mii, Republica Federală Germania – 135 de mii și Republica Franceză – 94,2 mii de buletine de vot pentru fiecare tip de scrutin.
Cele mai puține buletine de vot au fost tipărite pentru secția de votare din Japonia – 300, Republica Populară Chineză – 400, Letonia și Emiratele Arabe Unite – câte 500 de buletine de vot pentru fiecare tip de scrutin.
Câte secții de votare vor fi deschise în străinătate și cum sunt repartizate
La scrutinele din 20 octombrie vor fi deschise 231 de secții de votare în străinătate în 37 de țări, adică cu aproape 100 de secții mai multe față de ultimul scrutin prezidențial.
Cele mai multe secții vor fi deschise în Italia – 60 la număr, urmată de Germania, Franța, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, SUA și România. În 16 țări, printre care Azerbaidjan, Belarus și Republica Bulgară, va fi deschisă câte o secție de votare. În Rusia vor fi deschise două secții de votare, deși inițial CEC solicitase deschiderea a cinci secții.
Votul prin corespondență – premieră pentru R. Moldova
Cetățenii moldoveni din SUA, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda și Republica Islanda pot vota prin corespondență la scrutinele din 20 octombrie. Pe 26 septembrie, CEC a început tipărirea buletinelor de vot care sunt destinate implementării parțiale a votului prin corespondență în cele 6 țări, iar săptămâna trecută, primii cetățeni și-au exercitat deja dreptul la vot. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că plicurile sigilate au fost expediate către secția de votare de la ambasadă și vor ajunge la CEC pentru a fi numărate.
Cezar Gurulea, stabilit împreună cu familia sa de mai mulți ani în Canada, a declarat pentru Ziarul de Gardă că nu a întâmpinat dificultăți în timpul exercitării votului prin corespondență.
„Am văzut anunțuri ale Ambasadei R. Moldova în Canada, dar și anunțuri pe internet despre site-urile unde trebuie de înregistrat și ce trebuie de făcut. M-am înregistrat foarte simplu. Am completat un formular, iar după aceasta a fost confirmată înregistrarea printr-un e-mail. Ulterior, am obținut confirmarea că urma să primesc plicul. Săptămâna trecută am primit un plic în care se regăseau alte două plicuri, pentru două tururi. Într-un plic erau formularele pentru referendum și prezidențiale, iar în al doilea – doar pentru prezidențiale (…). N-am întâmpinat deloc dificultăți (în timpul exercitării votului prin corespondență, n.r.), deoarece (buletinele de vot, n.r.) au fost livrate direct acasă și nu a trebuit să mă deplasez. Am fost doar la oficiul poștal ca să transmit plicul (…). Fiecare moldovean trebuie să-și îndeplinească datoria (…)”, a explicat Cezar.
Membrii CEC au expediat 1809 de buletine pentru votarea prin corespondență. Moldovenii din Statele Unite, Canada și Suedia pot trimite votul prin corespondență până în 17 octombrie, ora locală 18:00.
De ce sunt importante prezidențialele din 20 octombrie
Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”, susține că fiecare cetățean trebuie să participe în cadrul acestui exercițiu democratic, pentru ca ulterior să poată cere socoteală șefului statului.
„Pe 20 octombrie 2024 vom merge să împuternicim o persoană cu o parte a voinței noastre politice, îi vom oferi mandat să ne reprezinte interesele. Nu mergem să ne închinăm la un «ales al poporului». Asta trebuie să înțelegem – că fiecare dintre noi este important, că fiecare dintre noi contează ca parte a acestei societăți. Votul fiecăruia dintre noi este important. Mai mult, doar așa putem ulterior să cerem responsabilitate și socoteală persoanei pe care am investit-o cu această suveranitate individuală”, a accentuat Angela Grămadă.
