Ce trebuie să facă instituțiile statului pentru ca lupta cu fenomenul corupției să fie mai eficientă? Răspunsuri de la cinci persoane din diferite domenii

Anual, la 9 decembrie este marcată Ziua Internațională Anticorupție. Conform celui mai recent studiu, realizat de către IDIS Viitorul, cetățenii R. Moldova consideră că medicina, poliția și justiția sunt cele mai corupte domenii din țară. ZdG a abordat câte un reprezentant din aceste domenii, dar și experți anticorupție, pentru a veni cu soluții către instituțiile statului, așa încât lupta cu fenomenul corupției să fie mai eficientă.

Unii au pus accent pe comunicare și denunțarea actelor de corupție, salarizare cuvenită și sancționarea coruptibililor, în timp ce alți experți sfătuie instituțiile statului (doar) să lucreze.

Andrei Uncuța, directorul Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga” accentuează că „lupta cu corupția în domeniul medical este esențială pentru îmbunătățirea calității serviciilor și a încrederii societății în sistemul de sănătate”.

Totodată, acesta enumeră o serie de pași, care potrivit lui, ar eficientiza transparența și lupta cu banii în plic. Acesta pune accent pe informare, salarizare și sancționare.

• Digitalizarea proceselor, prin introducerea sistemelor electronice de evidență a pacienților, prescrierea electronică a medicamentelor și a altor proceduri, care pot reduce dependența de documente fizice, care sunt mai susceptibile la manipulări ilegale; 

• Promovarea unei culturi organizaționale etice și integre prin investirea în educația și formarea continuă a personalului medical, axate pe etica profesională și pe consecințele corupției. Aceasta poate include atât sesiuni de instruire, cât și crearea unor mecanisme clare de raportare a actelor de corupție, protejându-i pe cei care le semnalează;

• Îmbunătățirea sistemului de salarizare: un sistem de salarizare corect și transparent poate reduce tentația de a accepta mită. De asemenea, stimulentele  financiare și profesionalismul pot contribui la o practică medicală onestă și la creșterea satisfacției profesionale;

• Punerea în aplicare a legilor și sancțiunilor clare. Este important ca statul să aplice legi stricte și să sancționeze ferm comportamentele de corupție în orice sector, inclusiv medical. Aceste sancțiuni trebuie să fie proporționale cu gravitatea faptei și să fie aplicate într-un mod constant și imparțial;

• Crearea unei platforme electronice prin care pacienții să poată evalua serviciile medicale de care au beneficiat și totodată raporta comportamentele abuzive, inclusiv cele corupționale ale personalului medical.

„Prin implementarea acestor măsuri, statul ar putea să reducă semnificativ corupția în domeniul medical și să îmbunătățească eficiența și echitatea sistemului de sănătate”, mai adaugă Andrei Uncuța.

Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției consideră că în lupta cu factorul corupției „statul trebuie să se dedice cu perseverență maximă și să ia exemplu de la cei care au demonstrat că se poate”.

Cernăuțeanu susține că raportând la numărul de angajați, corupția în rândul polițiștilor este în scădere.

„Este o formă de percepție, deoarece a fost creată în timp, dar dacă o să ne uităm conform statisticilor, și o să împărțim că avem 9000 de polițiști, dar raportat la acest număr, câte cazuri de corupție există, vreau să vă spun că este cu mult în scădere, comparând cu alte instituții. Și să nu uităm că poliția este și la cel mai înalt nivel de încredere, deci automat se bat cap în cap. Plus la aceasta, dacă mai facem un simplu exercițiu, o să stabilim că putem combate corupția prin informare și prin comunicarea acesteia. În anul 2024, angajații poliției au declarat, au denunțat cele mai multe intenții în adresa lor. Astfel, raportând faptul că avem o diminuare a actelor de corupție în adresa poliției și cu faptul că au crescut numărul denunțurilor din partea polițiștilor pentru faptele respective, este un indicator că factorul coruptibil se încearcă a diminua și se luptă cu acest fenomen”, susține Cernăuțeanu.

Și Cernăuțeanu invocă problema salarizării.

„Ca stat, trebuie să ținem cont de mai mulți factori: acolo unde avem majorări esențiale de salariu, care îl motivează pe angajat și îi acoperă coșul de cheltuieli necesare, acolo dispare și riscul coruptibil. Și nu vorbesc neapărat de poliție, ci de oricare instituție. Ce îl face pe un angajat vulnerabil pentru a fi supus unui act coruptibil? Evident, neajunsurile pentru întreținerea familiei. Și în studiile noastre vedem că corupția nu-i atinge pe angajații tineri, care lucrează de un an sau doi, ci în momentul când este creată familia, când apare copilul, iată atunci apar elementele coruptibile, căci coșul de cheltuieli se mărește, iar bugetul, cu părere de rău, rămâne același”, explică șeful IGP.

Totodată, șeful IGP a ținut să accentueze că „totuși poliția nu se află în topul domeniilor corupte”.

„Dacă o să ridicați statistica coruptibilă de la CNA, o să vedeți că poliția este mult-mult mai departe de primul loc, dacă împărțim pe cap de angajat. Cred că ne ducem în coada clasamentului, sunt multe instituții care ne-au luat locul demult”, a adăugat Viorel Cernăuțeanu.

Avocatul Promo-Lex Vadim Vieru declară că un pas esențial pentru combaterea corupției este independența justiției.

„Statul trebuie să asigure independența justiției, protecția denunțătorilor și aplicarea fermă a legii pentru toți, fără excepții”, subliniază Vadim Vieru.

Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) susține că pentru avea rezultate în lupta cu fenomenul corupției, statul trebuie să… lucreze.

„În primul rând, statul trebuie să lucreze, ei nu lucrează deloc. Ei sunt mulți și în zadar. Trebuie să-și exercite atribuțiile lor de serviciu, așa cum prevede legea. Aceasta este prima și esențiala condiție. Și cred că dacă această condiție s-ar fi realizat, multe aspecte s-ar fi rezolvat de la sine”, accentuează Galina Bostan.

Lilia Zaharia, directoare la Transparency International Moldova, consideră că cea mai „palpabilă” metodă de combatere a corupției este „sancționarea făptașilor, indiferent de statul lor în societate”.

„Statul trebuie să dea practici concrete de sancționare a cazurilor de corupție, ca rezultate palpabile, așa ca cetățeanul, plătitorul de taxe să vadă că acel primar, ministru, deputat, care a băgat vistieria banului public, este sancționat și respectiv, va fi un exemplu și pentru cetățean, ca în situația când va încerca să facă ilegal, va păți ca deputatul, ca ministrul respectiv”, consideră Zaharia.

Directoarea Transparency International Moldova atenționează și asupra „vitezei cu care se sancționează făptașii”.

„Deci ne trebuie sancționare cât mai rapidă. Nu mai avem timp să murăm faptele de corupție, și aici mă refer ca atunci când o persoană cu funcție de demnitate publică ajunge, în sfârșit, cu o decizie definitivă și irevocabilă, atunci ne lovim de expirarea termenului de prescripție. Avem nevoie de rezultate rapide, de rezultate palpabile, ca să fie un exemplu de zero toleranță la corupție.

Desigur, mai avem nevoie de practici uniforme, adică să nu fie duble standarde. Avem situații când pentru același cap de acuzare, cineva este iertat, iar cineva este sancționat. Să fie practici uniforme, ca tot cetățeanul să știe că dacă greșește, va fi sancționat, indiferent de statut”, conchide Lilia Zaharia.