Ce sunt contravențiile și cum se contestă un proces-verbal cu privire la contravenție?
Contravenția este o faptă săvârșită cu vinovăţie, care este contrară legii și care are un grad de pericol social mai redus decât infracţiunea. Persoana poate fi sancționată inclusiv pentru faptul că nu a întreprins vreo acțiune care necesita a fi întreprinsă, încălcând astfel valorile sociale ocrotite de lege. Contravențiile sunt sancționate și sunt prevăzute de Codul Contravențional al R. Moldova.
Un proces-verbal cu privire la contravenție se întocmește de un agent constatator și poate fi contestat de orice persoană care consideră că în privința ei nu există suficiente probe care să-i demonstreze vinovăția sau dacă acesta a fost întocmit cu încălcarea normelor de procedură, a explicat Olga Secrieru, avocată, fondatoare a Biroului Asociat de Avocați „Secrieru&Partners”.
Legea spune că persoanele care au săvârșit contravenţii sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice şi sunt supuse răspunderii contravenţionale fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă, religie, sex, apartenenţă politică, avere, origine socială sau de orice altă situaţie.
„Totuși, fiecare persoană trebuie să cunoască faptul că ea are dreptul să fie asistată de un avocat și că este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, asigurându-i-se toate garanţiile necesare apărării sale”, menționează avocata Olga Secrieru.
Care acțiuni nu constituie contravenții
Conform legii, există o serie de circumstanțe care înlătură caracterul contravenţional al faptei. Spre exemplu, dacă persoana se afla în legitimă apărare sau dacă se afla în stare de extremă necesitate și a săvârșit o acțiune pentru a salva viaţa, integritatea corporală ori sănătatea ei sau a unei alte persoane, a unui bun preţios sau interesele publice de la un pericol grav iminent care nu putea fi înlăturat altfel.
„Nu constituie contravenţie fapta săvârşită din cauza unei constrângeri fizice sau psihice căreia persoana nu i-a putut rezista şi care nu putea fi înlăturată în alt mod sau fapta exercitată prin ameninţare cu un pericol iminent, pentru sine ori pentru o altă persoană”, explică avocata.
Nici fapta care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege în cazul riscului întemeiat în atingerea unor scopuri socialmente utile nu constituie contravenție, doar în momentul în care persoana care a riscat a luat măsuri de prevenire a cauzării de daune intereselor ocrotite de lege.
Din aceeași categorie fac parte faptele ale căror rezultat este consecinţa unei împrejurări care nu putea fi prevăzută sau cele executate la ordinul sau dispoziția superiorului.
Când persoana nu este sancționată
Legea stabilește că răspunderea contravențională este înlăturată atunci când persoana renunță de bunăvoie la săvârșirea contravenţiei, dacă se afla în stare de iresponsabilitate sau dacă a săvârșit o contravenție neînsemnată.
De asemenea, nu este tras la răspundere contravențională făptuitorul care s-a împăcat cu victima, dacă a fost încheiată o tranzacție de împăcare sau dacă accidentul rutier a fost constatat amiabil, dar și în cazul amnistiei sau survenirii prescripției contravenționale.
Când și cine întocmește procesul-verbal cu privire la contravenție
Procesul-verbal cu privire la contravenție se întocmește atunci când se constată prin diferite mijloace o încălcare care este prevăzută de Codul Contravențional. Un astfel de act se întocmește de către agentul constatator.
„De exemplu, pentru contravențiile din domeniul circulației rutiere rolul agentului constatator îl are agentul de patrulare, iar pentru contravențiile din domeniul construcției rolul agentului constatator îi revine inspectorului în construcții”, menționează Olga Secrieru.
Cum pot fi contestate procesele-verbale cu privire la contravenție
Procesele-verbale cu privire la contravenție se contestă în termen de 15 zile de la data aplicării sancțiunii. Dacă persoana nu a cunoscut despre emiterea deciziei cu privire la sancționare, acest termen curge de la data la care i s-a înmânat copia procesului-verbal și a deciziei respective.
Persoana urmează să redacteze și să expedieze o contestație la autoritatea în care activează agentul constatator, iar ulterior autoritatea expediază dosarul în instanța de judecată pentru examinarea contestației, a explicat Olga Secrieru.
Cum se întocmește o contestație
În contestația pe care o formulează persoana urmează să indice motivele de fapt și de drept care ar duce la nulitatea procesului-verbal cu privire la contravenție.
„Dacă persoana în privința căreia s-a aplicat amenda sau altă sancțiune se consideră nevinovată, aceasta urmează să indice în contestație acest fapt și să indice asupra lipsei probelor, dacă acestea nu sunt”, a precizat avocata.
Ea a menționat că este important ca în contestație să fie indicate și încălcările de procedură pe care le-a admis agentul constatator la întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție.
„În anumite cazuri, asemenea încălcări pot duce la nulitatea procesului-verbal cu privire la contravenție, chiar dacă sunt destule probe pentru a constata săvârșirea contravenției de către persoana prezumată vinovată”, a mai precizat ea.
Ce sunt încălcările de procedură
Printre încălcările de procedură se numără: lipsa înregistrării în procesul-verbal cu privire la contravenţie a menţiunilor privind numele, prenumele şi funcţia agentului constatator, numele, prenumele, data (ziua, luna, anul) întocmirii procesului-verbal, seria şi numărul actului de identitate şi numărul de identificare personal al contravenientului, iar în cazul persoanei juridice – lipsa denumirii şi a sediului acesteia; lipsa înregistrărilor privind circumstanţele comiterii şi încadrarea juridică a faptei contravenţionale săvârșite şi privind data comiterii acesteia; lipsa semnăturii agentului constatator sau a martorului asistent, în cazul refuzului contravenientului de a semna, dacă procesul-verbal a fost întocmit în prezența unui martor. Încălcările de procedură menționate pot atrage nulitatea absolută a procesului-verbal. De asemenea, lipsa informațiilor despre alte date din procesul-verbal cu privire la contravenție poate duce la nulitatea acestuia în cazul în care este afectat esențial fondul cauzei.
Cum să acționezi când agentul constatator refuză să ofere o copie a procesului-verbal
„Refuzul agentului constatator de a oferi o copie a procesului-verbal cu privire la contravenție reprezintă o încălcare gravă a atribuțiilor de serviciu. În astfel de cazuri putem depune o plângere pe numele agentului constatator privind acțiunile ilicite ale acestuia”, subliniază Olga Secrieru.
Ea atrage atenția că plângerea depusă va servi totodată drept dovadă suplimentară în instanța de judecată la examinarea contestației împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție.
„O problemă stringentă legată de procesele-verbale cu privire la contravenție apare în cazul în care între contravenient și agentul constatator se iscă anumite conflicte. Astfel, de multe ori agentul constatator expediază copia procesului-verbal cu privire la contravenție la domiciliul persoanei. În cazul în care persoana vinovată nu recepționează procesul-verbal, acesta este transmis pentru executare unui executor judecătoresc”, subliniază avocata.
Ea a menționat că ulterior, executorul judecătoresc aplică interdicții pe conturile bancare ale persoanei vinovate pentru încasarea sumei amenzii. În astfel de cazuri, multe persoane se trezesc cu conturile bancare blocate și sunt nevoite să achite atât amenda, cât și alte cheltuieli care țin de plata ce îi revine executorului judecătoresc pentru volumul de lucru executat.
„Asemenea cazuri sunt foarte multe. De aceea, consider că autoritățile urmează să creeze un sistem de notificare prealabilă a persoanei care are o amendă neachitată și doar ulterior să se purceadă la executarea silită a procesului-verbal cu privire la contravenție”, a subliniat Olga Secrieru.
Potrivit datelor Poliției, pe parcursul anului 2022 au fost constatate 672756 contravenții. Au fost întocmite 33600 de procese-verbale contravenționale pe cazuri de huliganism mai puțin grav, 9220 de procese-verbale – pe cazuri de tulburare a liniștii și 4020 de procese-verbale – pe cazuri de vătămare a integrității corporale.
Acest articol a fost realizat grație suportului poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Ziarului de Gardă și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.