Ce spune Procuratura Anticorupție despre decizia de lichidare a PA și PCCOCS
Procuratura Anticorupție (PA) a analizat proiectul de lege care prevede reorganizarea PA și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și a venit cu o reacție către autoritățile naționale și internaționale. Proiectul a fost înregistrat pe 12 februarie, de un grup de deputați din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Noua instituție ar urma să se numească „Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate”.
Potrivit comunicatului de la PA, instituția consideră că „legea propusă prezintă un pericol pentru securitatea națională pentru că va duce la creșterea criminalității, inclusiv corupția la nivel înalt și crima organizată”.
„Proiectul de lege privind lichidarea procuraturilor specializate și crearea unei noi procuraturi specializate, prezintă un pericol eminent și real la securitatea națională. În condițiile în care acest proiect de lege va intra în vigoare, investigațiile în toate dosarele avute în gestiune de procuraturile specializate actuale, vor fi puse pe «pauză» pe o perioadă nedeterminată, precum și nu vor începe noi investigații ce țin de corupția la nivel înalt la momentul actual, precum și crima organizată. Fuziunea procuraturilor specializate nu poate fi realizată în zile, săptămâni sau luni, reieșind din complexitatea procesului, ci va fi realizată în ani. Aceste concluzii derivă chiar din procesul de fortificare și capacitare a Procuraturii Anticorupție, care are loc din anul 2016, crearea instanțelor anticorupție, precum și desfășurarea vetting ului”, precizează PA.
Potrivit instituției, argumentele că „fuziunea procuraturilor specializate va crește eficiența în investigarea corupției electorale, sunt iluzorii, în condițiile în care, crearea noii procuraturi specializate va avea loc exact în anul și în perioada electorală, mai ales că noua instituție anticorupție și crimă organizată nu va avea competențe legale la astfel de infracțiuni”.
„Problema fundamentală în R. Moldova este că statul nu dedică suficiente resurse pentru lupta împotriva corupției anume la nivel înalt. Corupția la nivel înalt aduce foarte mulți bani pentru un număr mic de persoane – scheme în cadrul autorităților responsabile de aplicarea legii, inclusiv trafic de țigări și droguri, scheme infracționale în autoritățile publice centrale de specialitate sau locale, ce vizează delapidarea fondurilor din bugetul de stat sau fondurilor străine (inclusiv europene). Din acest motiv, ani la rând, Procuratura Anticorupție și Centrului Național Anticorupție au luptat, în mare parte, doar cu corupția mică. Volumul mare de lucru în documentarea sutelor de infracțiuni de corupție comise la nivel mic (polițiști cu mită de 50 Euro, etc.), permiteau acestor două instituții să își justifice existența cu sute de dosare pe corupția mică, dar fără o luptă eficientă împotriva celor mai mari infractori corupți. Lipsa de atârnare serioasă față de corupția la nivel înalt a dus la crearea oligarhilor în R. Moldova, unii dintre care astăzi sunt condamnați definitiv la 15 ani de închisoare iar alții trimiși în judecată pentru sustrageri de zeci de milioane de euro de la stat și cetățeni (de către Procuratura Anticorupție)”, comentatează procuratura.
PA susține că „proiectul de lege încalcă multiple principii constituționale”.
„Analizând argumentele care au servit drept temei pentru lichidarea și fuziunea procuraturilor specializate, menționăm că debarasarea de persoanele lipsite de integritate și, care poate, unele din ele fac parte din grupări criminale este o obligație a statului și este pusă în sarcina organelor abilitate cu astfel de competențe. În diferite perioade, gradul de percepție și lipsă de integritate este diferit. Lipsa de integritate a afectat nu doar procuraturile specializate, însă acest fapt nu poate determina lichidarea unor structuri statale.
Or, lichidarea procuraturilor specializate și retrogradarea prin transferul procurorilor în procuraturile teritoriale, nu sunt de natură să asigure eficiența necesară în rezolvarea problemei prevenirii și combaterii corupției, în special cea electorală. Dimpotrivă, aceste acțiuni demonstrează incapacitatea statului de a anihila acest viciu social prin metode adecvate”, argumentează PA.
PA a mai adăugat că „proiectul de lege, privind lichidarea PA și înlăturarea procurorilor anticorupție de la investigațiile avute în gestiune, prin transferul în procuraturile teritoriale, atentează la independența procurorilor și separarea puterilor în stat, principii consacrate în Constituției”.
Conform analizei făcute de procuratura, argumentarea autorilor asupra proiectului „se bazează pe premise false”.
„Forma în care acest proiect este motivat în Nota de fundamentare, este evident că ideea în sine pornește de la o premisă falsă din mai multe puncte de vedere, fapt care face ca legea să nu urmărească scopul pentru care se dorește a fi creată (legiuitorul își propune să taie mâna pentru că doare piciorul).
Așa cum este explicat de autor, ar exista mai multe motive ce justifică apariția unei noi instituții în structura Procuraturii R. Moldova, fiind, în opinia autorului, «depistate» carențe în procesul de prevenire și combatere a corupției, în special «corupția electorală». Chiar dacă Nota de fundamentare face trimitere la mai multe documente cu caracter de recomandare, în notă nu sunt reflectate constatări concrete care ar justifica comasarea procuraturilor specializate. Ori, puterea politică, constată «deficiențe ale modului în care unele instituții de drept au acționat/cooperat în procesul de prevenire și combatere a corupției, în special a corupției electorale», iar Procuratura în general și, PA în special, nu are atribuții de prevenire a infracțiunilor în general și, a corupției, inclusiv a celei electorale, în special. Aceste atribuții de prevenire revin Poliției, Centrului Național Anticorupție și Serviciului de Informații și Securitate”, afirmă PA.
Reacția vine după ce, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a anunțat pe 29 ianuarie, într-un briefing de presă, fuziunea „eventuală” a PA și PCCOCS. Totodată, în cadrul Procuraturii Generale a fost creată Secția pentru combaterea corupției și spălarea banilor, care va prelua în examinare dosarele de corupție politică și crimă organizată care sunt mai complexe. Detalii aici.
Despre „consolidarea arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combatere a corupției” s-a discutat la ședința Consiliul Suprem de Securitate (CSS) luni, 20 ianuarie. Atunci, ZdG, citând surse, a scris că PA și PCCOCS ar urma să fie lichidate. În locul celor două procuraturi urma să se discute despre crearea unei noi instituții. Totuși, președinția nu anunță despre lichidarea instituțiilor.
În cadrul unui briefing de presă organizat în dimineața zilei de 13 februarie, deputatul Igor Chiriac a anunțat că, potrivit proiectului de lege, în perioada următoare, procurorul general ar urma să desemneze o persoană care va asigura interimatul funcției de șef al Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.
„Acest proiect de lege instituie o lege cadru pentru procuratura specializată în combaterea corupției și crimei organizate. Scopul este să fortificăm structura și arhitectura instituțiilor statului menite să combată corupția, corupția politică, corupția mare, inclusiv crima organizată, într-un mod mai bine organizat. Am văzut în perioada alegerilor din 2024 o situație fără precedent, când grupări criminale, cu interferență din partea statelor străine, mă refer la Federația Rusă, prin influențe maligne, au încercat să creeze o situație periculoasă în adresa securității statului”, a declarat deputatul Igor Chiriac.
