Ce spun deputații despre problema dezinformării și activitatea așa-zisului „Patriot”?

În 2023, președinta Sandu anunța crearea unei noi instituții care „să identifice, să evalueze și să combată dezinformarea”. La un an și jumătate de la acel anunț, instituția este încă la faza de construcție, având prezențe sporadice în spațiul public. 

Deși anunțată inițial ca o instituție care va lupta cu dezinformarea, în varianta finală a legii este menționat că ea urmează să aibă doar misiunea de a consolida cooperarea între instituții în lupta cu dezinformarea, iar măsurile realizate în raport cu alte autorități și mediul privat vor avea „caracter de recomandare”. 

VIDEO/ Era falsurilor: de ce dezinformarea este un pericol pentru securitatea statului și cum autoritățile (NU) luptă cu acest fenomen. Cazul „Patriot” și misterele din jurul activității Centrului

Ținând cont de amploarea fenomenului, i-am întrebat pe deputați dacă în acest moment dezinformarea reprezintă un pericol pentru securitatea statului R. Moldova. 

Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, consideră că „dezinformarea, de fapt, este un instrument în mâinile celor care vor să destabilizeze situația într-un stat, inclusiv în R. Moldova. Dezinformarea a luat amploare în ultimii doi ani de zile nu doar pe teritoriul R. Moldova, dar în întreaga Europă și noi cunoaștem cum sunt deturnate anumite realități pe teritoriul altor state. Această dezinformare se intensifică în statele în care se apropie alegerile la nivelul legislativului sau prezidențialelor. Noi vedem alegerile din România cum, de fapt, au fost manipulate prin dezinformare”, a precizat Carp. 

Deputatul spune că statul poate lupta cu dezinformarea prin reglementarea presei audiovizuale și a celei scrise, însă mai puțin a celei on-line, pentru că „ceea ce este pe mediul on-line este mai complicat de reglementat. Nu are răspuns la această problemă practic azi nimeni în lume”. 

Este nevoie de modificat legislația pentru ca un funcționar public sau lider politic să poată fi sancționat pentru răspândirea premeditată a falsurilor în spațiul public? „Lucrurile date nu sunt reglementate ca noi să putem interveni, datorită faptului că trebuie de trasat linia roșie – unde există libera exprimare și unde e dezinformare. Mereu există din partea autorităților, și nu doar în R. Moldova, o abținere în ceea ce privește o reglementare a legislației foarte tare, pentru că aceasta poate atenta și la libera exprimare. De aici am avut mai multe discuții și cu membrii din societatea civilă, unde toată lumea încearcă să găsească răspuns”, explică deputatul. 

„În următorii ani nu cred că vom avea parte de o scădere a acestor atacuri și ingerințe informaționale” 

Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, consideră că lupta cu dezinformarea necesită „mobilizarea instituțiilor statului, dar și a mass-mediei, și a cetățenilor”. 

„Evident, toată lumea e foarte conștientă de faptul că țara noastră, oricât de mică ar fi, este vulnerabilă în contextul acțiunilor de manipulare, de ingerințe în spațiul informațional, în primul rând, din partea Federației Ruse. În acest domeniu, comisiile parlamentare de specialitate oferă, în primul rând, un cadru juridic necesar (…) În perioada imediat următoare, dar și în următorii ani, nu cred că vom avea parte de o scădere a acestor atacuri și ingerințe informaționale. Foarte multă lume, din păcate, se informează de pe Facebook și de pe TikTok”, spune deputata. 

Liliana Nicolaescu-Onofrei spune că o soluție pentru a contracara răspândirea dezinformării este educația pentru media și dezvoltarea gândirii critice în rândul cetățenilor. 

„În perioada în care am fost ministru al Educației, am semnat partea de acord cu organizațiile de media care prevedea introducerea educației de media ca disciplină opțională la nivelul liceal, deci, acum o avem ca disciplină opțională pe tot parcursul studiilor elevilor, dar știu că organizațiile de media colaborează și cu ministerul Educației, și cu ministerul Culturii, pentru ca să facă acest lucru și ca strategie și plan de acțiuni și pentru populația adultă. Deci, fără eforturi comune nu cred că vom reuși să combatem acest pericol, care este reprezentat de manipularea și ingerințele străine în spațiul informațional”, a menționat deputata. 

„Instituția urmează să-și crească capacitățile pe parcursul a trei ani de zile”

Lilian Carp susține că Centrul este „încă în perioada de selectare a candidaților și angajaților săi, deci, este un număr mic de persoane care sunt angajate. (…) Pentru a-și crea propriul site, dar și alte activități, este necesar de organizat licitații pentru compania care trebuie să deservească, dar și alte altele, din câte eu cunosc. Instituția urmează să-și crească capacitățile pe parcursul a trei ani de zile, iar unele lucruri care încă nu au reușit să le facă urmează într-un viitor apropiat”, a declarat Lilian Carp. 

Carp susține că instituția „face analize a narativelor care sunt promovate în spațiul public cu obiectiv de dezinformare, pentru a vedea care este ținta acestor mesaje. Centrul a prezentat în cadrul Parlamentului narativele de bază, a făcut o analiză și, de fapt, a prezentat care vor fi rezultatele referendumului. Este adevărat că foarte multă lume nu a crezut că analiza făcută de către Centru, că rezultatele referendumului vor trece la limită cu maxim 51%, dar asta a prezentat Centrul. Mulți din noi chiar am fost sceptici, dar, până la urmă, s-a adeverit că toată această dezinformare care a fost în societate și-a atins obiectivele. Totodată, Centrul a prezentat informațiile către instituțiile care trebuie să acționeze. Centrul nu poate acționa, el face analize, mai departe el transmite informațiile către Serviciul de Informații și Securitate”, a declarat deputatul. 

Liliana Nicolaescu-Onofrei vorbind despre activitatea Centrului, spune că din momentul în care a fost numit directorul interimar, procesele s-au axat în special pe „construcția instituției”.

„În cunoștință de cauză, pot să zic că este un proces foarte responsabil și destul de dificil, pentru că instituții de acest tip noi nu am mai avut și chiar dacă în alte țări există instituții care au denumiri similare, nu neapărat sunt în aceleași contexte și în aceleași situații, și cu aceleași prevederi în ceea ce privește atribuțiile sau obligațiunile.(…) Un an de zile poate nu este suficient pentru ca să se poată cristaliza o instituție de acest gen. Deci, este, cumva, cu totul diferit de modul de funcționare al altor instituții”, a precizat deputata.