Ce se poate întâmpla dacă referendumul eșuează: „Generațiile viitoare nu ne vor ierta”
R. Moldova va trece în această duminică printr-un exercițiu electoral deosebit, o șansă istorică. Pe lângă votul pentru prezidențiale, cetățenii cu drept de vot trebuie să hotărască dacă fac modificări în Constituția țării, astfel încât parcursul european să devină ireversibil.
Ce se poate întâmpla însă dacă referendumul nu trece? Se închide poarta Uniunii Europene pentru R. Moldova? Vor fi înghețate finanțările din fonduri europene? ZdG a încercat să dea răspuns la aceste întrebări împreună cu experții – Angela Grămadă, Sorin Ioniță și Andrei Curăraru.
Sorin Ioniță, președintele Expert Forum România, consideră că eșecul referendumului va crea confuzie în rândul instituțiilor UE.
„Eu nu știu dacă are cineva un plan B. În tot cazul, ar fi un semnal foarte prost, inclusiv simbolic, în politica externă, pentru că R. Moldova n-a avut un moment mai bun decât în ultimii doi sau trei ani ca deschidere externă, ca sprijin și ca tot. Dacă nu reușești să faci chestia asta, atunci ăia îți vor spune «stai un pic să vedem cum reușești tu să asiguri supremația tratatelor statelor Uniunii Europene» adică acea schimbare importantă din Constituție.
Nu cred că se pune problema de o închidere bruscă din partea UE, dar se va crea foarte multă confuzie și cineva va trebui să vină a doua zi cu un plan B cu privire la ce vor face de aici încolo, însă mi se pare că vorbim totuși de o variantă care are mai puțin de 50% șanse. Deci cred că e mai probabil să treacă decât să nu treacă referendumul. Din ce am văzut este o mobilizare destul de bună prin țară, inclusiv prin sate. Lumea cam știe că există un referendum și că-i important de votat. Acum dacă și vin la vot sau nu vin la vot este altă poveste”, susține Ioniță.
Întrebat dacă mai este real să aderăm la UE în 2030 în cazul în care referendumul nu trece, expertul răspunde:
„Trebuie să ai o țintă și este bine să-ți pui una optimistă și desigur că va mai fi un decalaj de doi-trei ani, nu pot să-mi dau seama. Este foarte ambițioasă ținta 2030, pentru că sunt lucruri tehnice de discutat de aici înainte, toate acele capitole, dar pe de altă parte se gândea cineva acum patru-cinci ani că se deschide această fereastră pentru R. Moldova? Deci fără agresiunea lui Putin și tot ce s-a întâmplat în regiunea noastră, cine știe dacă ar fi primit această invitație R. Moldova și Ucraina? Dar au primit-o și trebuie să profite de ea. Sigur, R. Moldova are un traseu mai ușor decât Ucraina, care e o țară agresată, ocupată parțial, mult mai mare și cu mult mai multe probleme de rezolvat acolo. S-ar putea ca R. Moldova să se strecoare mai repede către Uniunea Europeană. R. Moldova are această cale și sigur că trebuie să se grăbească cât poate, pentru că intri în cameră atunci când e ușa deschisă și ea nu stă mult deschisă, cum ne-am convins toți. Țările nou membre ale UE, fiecare a prins o oportunitate, dacă mai întârziai doi sau trei ani se închidea ușa. Asta este foarte clar acum”, precizează Sorin Ioniță.
Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate al Comunității WatchDog.MD, vorbește despre trei posibile scenarii după votul din 20 octombrie.
„Există cel puțin trei scenarii în care referendumul poate să eșueze. Primul scenariu este netrecerea pragului necesar de vot, aceasta reprezintă un interes redus din partea cetățenilor R. Moldova față de integrarea europeană. Trimite un mesaj negativ la Bruxelles, dar nu în mod obligatoriu stopează cumva R. Moldova în negocieri. Oricum este nevoie pentru un exercițiu similar în Parlament de modificare a Constituției, pentru că modificările în Constituție sunt necesare pentru integrarea legislației europene în Constituția și în legislația R. Moldova.
Al doilea este legat de un vot masiv – «NU». Asta ar putea să ducă la un scenariu de tipul georgian – înghețarea negocierilor până la confirmarea faptului că R. Moldova chiar vrea în UE. Și în acest sens am putea vedea o înrăutățire a relațiilor, inclusiv pe filiera finanțării. Sunt anumite plăți care vor fi realizate în funcție de anumite rezultate, iar rezultatele nu pot fi realizate fără o susținere publică masivă.
Al treilea caz care a apărut în spațiul public, în special, în contextul coruperii masive a alegătorilor este invalidarea alegerilor din cauza fraudei electorale. Asta ar fi o opțiune atomică pe care ar putea să o ia Curtea Constituțională și ar demonstra că R. Moldova nu este pregătită din punct de vedere al democrației să facă parte la criteriile de la Copenhaga. Adică ar arăta imposibilitatea noastră de a desfășura alegeri libere și corecte, fapt ce de asemenea, ar avea consecințe negative clare, dar ar putea să fie mai puțin grele decât în cazul unui vot «NU»”, a enumerat Andrei Curăraru.
Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”, amintește că votând la referendum, ne asumăm să decidem soarta viitoarelor generații, tocmai de aceea trebuie să fie un vot ireproșabil.
„De câte ori ni s-a oferit posibilitatea să contribuim la modificarea Constituției și să nu ne fie rușine de ceea ce urmează să facem? O altă asemenea oportunitate nu vom avea prea curând. Turul doi la referendumul constituțional nu va exista. Să nu irosim această oportunitate de a lua decizii cu privire la orientarea strategică a țării și să nu ne batem joc de viitorul generațiilor următoare. Nu ne vor ierta”, conchide Grămadă.
Duminică, cetățenii R. Moldova sunt așteptați la urnele de vot pentru a-și alege viitorul președinte și a participa în cadrul referendumului constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană.
