Ce riscuri prevede modificările legislației electorale cu o lună înainte de alegerile locale generale? Constatările unui expert și explicațiile președintelui Parlamentului
Modificările la Codul Electoral cu o lună înainte de alegerile locale generale ar putea crea precedente, afectând substanțial încrederea cetățenilor în procesul electoral, „orice imixtiune, inevitabil, va aduce după sine suspiciuni de interese politice, consecințe precum neîncrederea în procesul electoral, bulversarea organelor electorale”, subliniază șeful misiunii de monitorizare a alegerilor locale generale a organizație Promo-LEX, Nicolae Panfil, într-un interviu pentru ZdG.
Totodată, președintele Parlamentului, Igor Grosu, întrebat de ZdG, susține că precedentele sunt create pentru a contracara partidele finanțate ilegal, care subminează securitatea națională, iar Parlamentul a trebuit să acționeze rapid, pentru a nu permite intrarea în cursa electorală a membrilor partidului Șor, declarat neconstituțional.
Reglementările electorale din 4 octombrie, inițiate de Parlament, ca urmare a declarării neconstituționalității restricției de participare a partidului Șor la alegeri de către Curtea Constituțională (CC), au fost realizate cu scopul de a împiedica membrii partidului să candideze la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023.
Potrivit lui Nicolae Panfil, partidul declarat neconstituțional „a fost unul care practic în toate alegerile a ieșit cu cucuie, a ieșit cu probleme. Și acest context sigur că îl suprapunem pe ceea ce avem în aceste alegeri, pentru că vedem că, aparent, hotărârea Curții Constituționale nu a fost suficientă pentru a preveni sau pentru a stopa finanțarea nu tocmai corectă, legală, cinstită a campaniei electorale și a partidelor politice. Și aici, cred eu, că a fost intenția legiuitorului și autorităților de a veni cu o soluție pentru această problemă”, a declarat acesta.
Același motiv îl invocă și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care subliniază că partidul Șor „este o grupare criminală”. „Bandiții nu au ce căuta în politicul din R. Moldova, mai cu seamă în procesele electorale. […] Orice bandit, orice individ care deliberat vine în campania electorală să cumpere, să mintă, să trișeze, și să facă lucrul ăsta în interesul altui stat, în interesul Federației Ruse, și asta e atentat la securitatea națională, ei trebuie puși la respect. Oamenii ăștia nu trebuie să fie admiși să conducă, să influențeze procesele politice în R. Moldova”, susține Igor Grosu.
Modificările Codului Electoral cu o lună înaintea alegerilor ar putea crea precedente, potrivit lui Nicolae Panfil, „Oricând acest lucru va putea fi invocat – „Uite, au mai făcut-o alții până la noi”.
Directorul de programe Promo-LEX a menționat că aceste modificări, care contracarează cu principiile și standardele internaționale, ar putea să submineze încrederea cetățenilor în procesul electoral, „Am recomandat Parlamentului, pentru că suntem deja în campania electorală, să se abțină de la a mai vota legi, pentru că orice imixtiune, inevitabil, va aduce după sine suspiciuni de interese politice, consecințe precum neîncrederea în procesul electoral, bulversarea organelor electorale care trebuie să-și facă treaba și nu mai știu unde să se uite, în stânga sau în dreapta, atunci când vin candidații să se înregistreze. Alegătorii sunt, evident, și ei bulversați, pentru că nu mai înțeleg ce se întâmplă. Toate aceste lucruri pot afecta semnificativ campania electorală și rezultatele alegerilor”, a declarat Nicolae Panfil.
Președintele Parlamentului, pe de altă parte, susține că precedentele au scopul de a împiedica intrarea unor grupări criminale în politică, subliniind că situațiile de urgență necesită acțiuni urgente, „Cei care spun că trebuia de individualizat, eu sunt de acord. Dar cei care iau aceste decizii trebuie să se gândească că noi n-avem 100 de ani de trăit până la alegeri. Ca să le individualizăm, ca să treacă toate procedurile, toate instanțele, trec încă trei ani. Dacă mergi după abordarea asta, ne mănâncă bandiții ăștia. Iată noi ne-am asumat riscul. […] În situații concrete trebuie de acționat curajos, repede”, a declarat acesta pentru ZdG.
Timpul limitat, ca și argument al modificărilor legislației electorale cu o lună înainte de alegeri, a fost menționat și de directorul de programe Promo-Lex, subliniind că decizia de a declara neconstituțional partidului, „Șor” a intrat abia în luna iunie. Cu toate acestea, potrivit lui Nicolae Panfil, partidul de la guvernare riscă să pericliteze „caracterul liber, corect, democratic al alegerilor. […] Noi suntem adepții, mai curând, a soluțiilor internaționale, în sensul în care ne dorim instituții puternice care să le facă față corupților, inclusiv actelor de corupere electorală, de corupere politică”.
Marți, 3 octombrie, CC a declarat neconstituțională prevederea care restricționează dreptul de a fi ales al persoanelor care, la data pronunțării hotărârii CC privind declararea neconstituționalității unui partid politic, dețineau calitatea de membru al organului executiv al partidului politic declarat neconstituțional, precum și persoanele care ocupau funcții elective din partea partidului politic declarat neconstituțional, pe o perioadă de 5 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale.
La câteva ore după aprobarea în prima lectură, deputații din Parlamentul de la Chișinău au votat miercuri, 4 octombrie, și în a doua lectură modificări la Codul electoral. Astfel, deputații au decis că nu vor putea să candideze la alegerile locale generale din 5 noiembrie persoanele care sunt „bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea unor infracțiuni care au fost menționate de către Curtea Constituțională ca argument în contextul declarării neconstituționalității partidului politic”. Comisia Electorală Centrală (CEC) a întocmit o listă a persoanelor care nu pot fi înregistrate ca și concurenți electorali. Astfel, lista vizează numele a peste 100 de persoane care nu vor putea candida la alegeri, care nu pot fi făcute publice, invocându-se date cu caracter personal și prezumția nevinovăției.
Președinta Maia Sandu a promulgat miercuri, 4 octombrie, modificările la Codul electoral.
Potrivit Comisiei de la Viena, „Restricția afectează un grup mare de persoane, făcându-le responsabile în mod colectiv pentru activitățile nelegitime ale partidului din care fac parte, lipsind astfel individualizarea și, prin urmare, garanțiile unui proces echitabil”.
AICI găsiți interviul integral cu șeful misiunii de monitorizare a alegerilor locale generale a organizației
Promo-LEX, Nicolae Panfil, iar AICI găsiți interviul complet cu președintele Parlamentului, Igor Grosu.
