Ce plătesc eu la stat sau cum contribuie un cetățean la formarea Bugetului Public Național?

Veniturile Bugetului Public Național (BPN) pentru anul 2024 constituie 107,2 miliarde de lei, fiind cu 4,4% mai mari față de 2023. Sursele principale de venituri sunt: impozitele și taxele (63,4%), contribuțiile și primele de asigurări obligatorii (29,8%), granturile  (2,3%) și alte venituri (4,5%).

Contribuțiile fiecărui cetățean la BPN, ca plătitor de impozite și taxe, vin în mare parte din două surse principale: veniturile salariale obținute și cumpărăturile pe care le face. Aceste plăți sunt folosite pentru construcția școlilor, drumurilor, podurilor, pentru plata salariilor profesorilor sau medicilor, sprijinirea culturii și pentru multe alte acțiuni. În continuare, vă prezentăm modul în care participă o persoană fizică angajată oficial la formarea BPN. 

În cazul obținerii veniturilor salariale

Odată ce o persoană fizică este angajată și primește salariu oficial, 9% din salariul ei brut sunt reținute pentru asigurarea medicală obligatorie. Fiecare salariat achită impozitul pe venit în mărime de 12% din venitul impozabil, adică venitul obținut după deducerea contribuției medicale, a scutirilor personale și după alte deduceri aferente acestui venit la care are dreptul contribuabilul conform legislației fiscale. Defalcările provenite din impozitul pe venitul persoanelor fizice pentru anul 2024 se prognozează a fi în sumă de 2,8 miliarde de lei. 

Pe lângă contribuțiile directe ale salariaților (9% – asigurarea medicală obligatorie și 12% –  impozitul pe venit), angajatorul calculează din fondul de salarizare și achită contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii în mărime de:

• 29% la suma salariilor și recompenselor calculate lunar pentru toți angajații – pentru angajatorii ce reprezintă autorități/instituții bugetare și autorități/instituții publice la autogestiune, cu excepția instituțiilor de învățământ superior și a instituțiilor medico-sanitare;
• 24% la suma salariilor și recompenselor calculate lunar pentru toți angajații – în cazul  angajatorilor din sectorul privat, al instituțiilor de învățământ superior și al instituțiilor medico-sanitare.

În cazul cumpărăturilor: taxa pe valoare adăugată

De fiecare dată când cumpărăm un produs sau un serviciu, în afară de valoarea produsului/serviciului propriu-zis, plătim și un impozit numit taxa pe valoare adăugată (TVA). În cazul dat, vânzătorul joacă rolul de colector al impozitului de la cumpărător, după care, achită sumele colectate la buget. Taxa standard a TVA este de 20% aplicată la valoarea mărfii sau de 16,67% din valoarea achitată. Există însă produse pentru care sunt aplicate taxe de TVA reduse, precum și produse scutite de TVA. 

TVA reprezintă sursa principală de venit a BPN. În 2024, TVA va constitui 55,9% din totalul tuturor impozitelor, taxelor și peste 30% din veniturile BPN.

Citește și: De ce este important să cerem bonul fiscal după fiecare cumpărătură

În cazul cumpărăturilor: accizele

Accizele sunt un impozit special achitat pentru anumite mărfuri. Inițial, acesta este achitat de către producător sau importator, ulterior, sumele achitate fiind recuperate de la cumpărător. Cele mai importante produse pentru care plătești accize sunt: mijloacele de transport importate, combustibilul, produsele de tutun, produsele alcoolice. Cotele accizelor se stabilesc în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii (unități fizice), ca procent din valoarea mărfurilor. 

De exemplu, iată care sunt cotele accizelor stabilite pentru anul 2024 pentru o serie de produse:

• 1000 de bucăți de țigări de foi, trabucuri care conțin tutun si altele care conțin înlocuitori de tutun: cota accizelor este de 41%, dar nu mai mică de 1318,62 de lei;
• 1000 de bucăţi de țigarete cu filtru și fără filtru care conţin tutun: acciza este  de 983,12 lei + 13%, dar nu mai mică de 1318,62 de lei;
• cartușe și rezerve pentru țigarete electronice, preparate destinate utilizării acestora:  pentru 1 litru – 2690,87 de lei;

• benzină – 8259,33 de lei per tonă;
• motorină – 3475,36 de lei per tonă;
• alcool absolut – 132,27 lei per litru;
• bere fabricată din malț – 3,05 lei per litru.

În structura accizelor, circa 36,4% revin produselor petroliere, 34% – produselor  din tutun, 17,9% – mijloacelor de transport importate, 5,6% – vinurilor și băuturilor alcoolice tari, 3,4% – berii, 2,4% – gazelor lichefiate, 0,3% – altor produse supuse accizelor.

Alte taxe și impozite pe care le achită persoanele fizice la stat

În cazul în care o persoană deține în proprietate bunuri imobiliare, precum terenuri  intravilane sau extravilane, clădiri, construcții, apartamente etc., aceasta trebuie să plătească impozitul pe bunuri imobiliare. Cotele maxime și minime de impozitare a bunurilor imobiliare le găsiți pe site-ul Serviciului Fiscal de Stat. 

Aveți obligația de plată a impozitului pe avere dacă aveți în proprietate pe teritoriul R. Moldova bunuri imobiliare cu destinație locativă, inclusiv case de vacanță (cu excepția terenurilor), care cumulativ întrunesc următoarele condiții:

• valoarea estimată totală constituie sau depășește 1,5 milioane de lei;
• suprafața totală constituie sau depășește 120 de metri pătrați.

Cota impozitului pe avere este de 0,8% din valoarea estimată a acestor bunuri, apreciată de serviciul cadastral teritorial.

Dacă aveți în posesie un autovehicul, atunci aveți obligația plății taxelor rutiere, după cum urmează:

• taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în R. Moldova 

sau

• taxa pentru folosirea drumurilor R. Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova (vinieta).

Cuantumul taxelor rutiere este stabilit de organele competente ale statului.

BPN ratează anual circa un miliard de euro din cauza evaziunii fiscale

Banii din impozite și taxe, care în 2024 reprezintă 63,4% din veniturile BPN, contribuie ulterior la achitarea pensiilor, salariilor profesorilor, medicilor și susțin activitatea instituțiilor de învățământ, altor servicii publice esențiale. Economia informală și, implicit, evaziunea fiscală, este o problemă reală și pregnantă pentru economia R. Moldova. BPN ratează anual circa un miliard de euro din cauza evaziunii fiscale. În contextul în care R. Moldova înregistrează deficite bugetare deja cronice, care gradual pun presiuni tot mai mari pe nivelul de îndatorare al statului, lupta cu evaziunea fiscală și economia informală în general trebuie să fie principalul instrument de consolidare fiscală pentru anii următori. Experții economici consideră că în caz contrar, Guvernul, mai devreme sau mai târziu, va fi nevoit să majoreze impozitele, pentru că avem un sistem al finanțelor publice la limita sustenabilității.