Ce facem cu economiile: păstrăm, cheltuim sau investim? Recomandările BNM
Cum păstrăm și acumulăm resursele financiare? Cumpărăm o pușculiță? Un borcan din sticlă mai mare, în care adunăm contribuțiile familiei și propriile economii? Sau ținem banii la saltea? Potrivit BNM, păstrarea „la saltea” presupune mai multe riscuri. Pe lângă posibile incendii sau furturi, banii în numerar păstrați „la saltea” sunt supuși devalorizării.
În cadrul proiectului „Educație financiară pentru toți”, BNM amintește că și în perioada URSS, când prețurile erau gestionate de stat și se declara că inflație nu există, autoritățile au fost nevoite să denominalizeze rubla în mai multe rânduri: 1922 (1:10000), 1924 (1:100), 1947 (1:100) și 1961 (1:10). Prețurile, din cauza crizelor, erau în continuă creștere. Nerecunoașterea de către comuniști a inflației, pe care o considerau un fenomen impropriu unei societăți sovietice socialiste, a dus și la manifestarea unui alt fenomen – deficitul. În mod normal, excesul de bani în economie, în țările cu economie de piață, duce la creșterea prețurilor. În URSS, din cauza intervenției statului și limitării prețului, excesul de bani a dus la deficitul de mărfuri și rânduri interminabile, precum și la o inflație ascunsă: pe lângă prețul oficial plătit se mai achita un preț bonus, ca bunul „pus de-o parte” să fie scos de sub tejghea și comercializat ori se procura un loc mai avansat în rând la bunul deficitar. Deci prețurile reale erau cu mult mai mari decât cele incluse în statistica oficială sovietică.
Același fenomen a dus la apariția în masă a micii corupții pentru a obține un bun deficitar, iar furturile din bunul public deveniseră o normă. Astfel de practici sunt cu dificultate combătute până în prezent, constată BNM. Deci, potrivit experților BNM, dacă păstrăm banii în numerar, asistăm la o reducere a puterii lor de cumpărare.
Cum minimizăm pierderea valorii reale a economiilor păstrate
Prima soluție este plasarea banilor sub formă de depozite bancare pentru care se achită o dobândă ce compensează o parte din efectele negative ale proceselor inflaționiste. Dobânda bancară, de cele mai multe ori, urmărește suficient de fidel procesele inflaționiste. Altfel, dacă dobânda ar fi prea mică față de inflație și riscul de erodare ar deveni prea mare, deponenții ar tinde să-și retragă economiile.
Pe lângă faptul că depozitul ajută prin dobândă la compensarea pierderilor generate de inflație, banii sunt păstrați mult mai sigur în bancă. Băncile sunt verificate cu rigurozitate de către BNM, iar depozitele bancare sunt garantate de stat până la suma de 100 000 MDL cumulativ pentru toate depozitele deținute la o bancă de o persoană, iar începând cu 1 ianuarie 2025 suma maximă garantată va fi de 200 000 MDL.
O altă formă sigură de păstrare a economiilor sunt VMS-urile (valori mobiliare de stat), emise de Ministerul Finanțelor pentru suplinirea necesităților bugetare. Acestea sunt emise prin intermediul BNM și pot fi accesate prin serviciile prestate de băncile comerciale cu care avem încheiat un contract. În anumite perioade, VMS-urile pot avea o dobândă mai mare decât depozitele bancare.
Dacă obiectivul acumulării banilor este să avem o viață decentă la pensie, atunci, în afară de opțiunea de acumulare a mijloacelor financiare prin intermediul constituirii depozitelor bancare și/sau investirea în VMS, ar putea fi evaluată și posibilitatea accesării de asigurări de viață. În acest mod, ne putem constitui un pachet pensionar suplimentar de stat prin contribuirea lunară în perioada activă a vieții.
Există și opțiuni de plasare a banilor și pe piețele de capital externe, cum ar fi să procurăm instrumente financiare pe piața de capital din București sau din New-York. În acest caz, trebuie să posedăm anumite cunoștințe și să avem un partener profesionist de nădejde. Cu regret, sunt o serie de escroci care promit venituri fabuloase prin accesarea foarte simplă a piețelor de capital prin intermediul platformelor electronice. Este important să ne consultăm înainte de a utiliza aceste platforme și să ne asigurăm că în spatele lor nu sunt scheme de escrocherie.
Un alt instrument care este intens promovat pentru investirea economiilor cetățenilor cu promisiuni de profituri atractive este moneda criptică sau criptovaluta. Înainte de a ne lansa în astfel de investiții, este bine de înțeles că nu există o autoritate de reglementare referitoare la aceste monede, care ar putea interveni și proteja interesele persoanelor ce fac investiția. Toate aceste emisii de monedă nu au nicio acoperire prin economie reală și sunt, în exclusivitate, speculative. Șansele de câștig sunt similare cu cele oferite de jocurile de noroc. În publicitatea la aceste instrumente sunt prezentate de cele mai multe ori situații particulare în care s-a înregistrat creșterea valorii monedei criptice, dar nu se arată căderile și pierderile masive care, la fel, au avut loc din plin.
În ce valută păstrăm economiile?
Dacă realizarea obiectivului nostru nu este prea îndepărtată și nu se întrevăd crize majore, economiile în lei conferă o dobândă mai mare și e mai profitabil să optăm pentru economii în moneda națională. Nu pierdem nici la conversii dintr-o valută în alta, atunci când achiziționăm ceva. Dacă termenul de păstrare este mai puțin definit sau este îndepărtat, e recomandabil să ne creăm un coș de valute: liber convertibile (EUR sau dolari, sau ambele) și în lei pentru generare de venituri mai mari. Dacă analizele economice sugerează că este posibilă o criză, putem revizui mixul de valute în favoarea celei mai sigure.
Pentru a păstra și a multiplica economiile, trebuie să ne formulăm planuri de procurări majore și să alegem mixul optim de economii pentru a le realiza. În oricare dintre aceste situații, „banii la saltea” sunt cei mai supuși riscului de pierdere a valorii lor.
