Ce este un referendum constituțional și care sunt pașii ce trebuie urmați pentru ca acesta să poată avea loc în ziua alegerilor prezidențiale
Inițiativa Maiei Sandu de a desfășura un referendum privind dezideratul european în aceeași zi cu alegerile prezidențiale a generat confuzie între experți și analiști, chemare la boicot din partea opoziției și neînțelegeri din partea societății.
ZdG a încercat să-i abordeze pe fiecare și să afle la ce etapă se află Parlamentul în pregătirea acestui scrutin, cât este de corectă desfășurarea acestui referendum, care ar putea fi întrebarea și care ar fi pronosticul succesului sau eșecului acestui plebiscit.
La 24 decembrie, după ce a anunțat că va candida pentru un nou mandat la prezidențialele din 2024, Maia Sandu a solicitat și desfășurarea unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană. „Viitorul nostru este în familia europeană” și „vocea cetățenilor trebuie să fie hotărâtoare”, și-a motivat Maia Sandu cererea.
Șefa statului a cerut Parlamentului să demareze procedurile de organizare a referendumului. Câteva zile mai târziu, deputata PAS Veronica Roșca a înregistrat amendamentul care prevede modificarea Codului electoral – mai exact, permiterea organizării alegerilor și a referendumurilor în aceeași zi. Pe 28 decembrie, proiectul de lege care vizează modificări la Codul electoral a fost aprobat în a doua lectură de 58 de deputați. Ulterior, pentru presă, pe atunci fiind în funcția de vicepreședinte al Parlamentului, Mihail Popșoi, vicepreședinte PAS, a declarat că se planifică desfășurarea unui referendum constituțional, nu consultativ.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, declara că acest lucru este necesar pentru a întări în Legea Supremă parcursul european al R. Moldova.
În cadrul ședinței din 1 februarie, șeful Legislativului, Igor Grosu, a punctat că „Parlamentul va începe în curând pregătirile pentru inițierea referendumului de aderare la Uniunea Europeană”.
Ce este un referendum? Ce reprezintă un referendum constituțional? Le explicăm pe rând.
Referendumul este votul poporului privind cele mai importante probleme ale vieţii statului şi ale societăţii.
Actualmente, articolul 153 din Codul Electoral al R. Moldova cunoaște noțiunea de referendum republican.
Articolul 153. Referendumul republican
(1) Referendumul republican se desfăşoară în scopul exercitării puterii poporului şi participării lui nemijlocite la conducerea şi administrarea treburilor de stat.
(2) Referendumul republican se efectuează prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în conformitate cu Constituţia şi prevederile prezentului cod.
(3) Actele adoptate prin referendum republican au putere juridică după confirmarea lor de către Curtea Constituţională şi sunt executorii pe întreg teritoriul R. Moldova.
Codul electoral distinge patru tipuri de referendum.
Articolul 154. Tipurile de referendum republican
(1) În funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituţionale, legislative, privind demiterea Președintelui Republicii Moldova şi consultative.
Referendumului constituţional sunt supuse propunerile privind revizuirea Constituţiei.
De organizarea referendumului se ocupă Parlamentul. I-am solicitat deputatei Veronica Roșca, care este președinta Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului, să ne explice la ce etapă se află Parlamentul cu pregătirea acestui exercițiu și cum se vor desfășura lucrurile de fapt.
Potrivit parlamentarei, pașii ce trebuie respectați sunt următorii:
Primul pas – este nevoie să fie elaborată și semnată inițiativa unui proiect de lege privind revizuirea Constituției.
„Așa cum spune Constituția, este nevoie de cel puțin o treime din deputați, adică minimum 34 de semnături pe acest proiect de lege privind revizuirea Constituției. Proiectul de lege pentru modificarea Constituției trebuie să fie definitivat și respectiv, trebuie să fie înaintat Curții Constituționale”, spune Veronica Roșca.
Pasul următor e „depunerea propriu-zis la Curtea Constituțională și respectiv, Curtea Constituțională trebuie să se expună în termen de 10 zile, în primul rând, pe admisibilitate și apoi pe constituționalitatea unui așa tip de proiect, adică, dacă sunt întrunite condițiile materiale de revizuire a Constituției și respectiv, dacă au fost respectați termeniii ce țin de timp, de subiecții care au dreptul să depună”, mai spune ea.
Etapa: „Noi încă studiem”
„După ce obținem avizul oferit de Curtea Constituțională prin care se expune, Parlamentul trebuie să elaboreze și să înregistreze în Parlament această propunere de inițiere a referendumului. Și deja următoarea etapă este înregistrarea unui proiect de hotărâre care trebuie să fie aprobat de Parlament, prin care se stabilește data desfășurării referendumului. Și în cazul acesta, este exclusiv competența Parlamentului, căci este referendum constituțional”, specifică Veronica Roșca.
Ultima etapă ar fi desfășurarea referendumului și confirmarea rezultatelor de către Curtea Constituțională.
Parlamentara a precizat că acum, Comisia juridică, numiri și imunități se află abia la etapa de elaborare a inițiativei proiectului de lege privind revizuirea Constituției. Tocmai de asta, parlamentara nu poate spune cum ar suna întrebarea în cazul unui eventual referendum constituțional, nici care articol din Constituție urmează a fi modificat sau adăugat.
„Noi încă studiem practica tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, a experiențelor acestea pentru a hotărî care soluție e cea mai potrivită pentru R. Moldova”, a specificat Veronica Roșca.
Între timp, socialiștii au cerut Curții Constituționale să se pronunțe asupra faptului dacă referendumul se poate organiza în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, iar verdictul trebuie să vină în câteva săptămâni.
Doi experți în drept constituțional, două păreri diferite
Doi experți în drept constituțional au păreri împărțite despre desfășurarea referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.
Alexandru Arseni, doctor habilitat în drept constituțional, susține „că acest exercițiu reprezintă un abuz din partea președintei și a puterii”.
„Dacă e referendumul constituțional, se referă la modificarea Constituției sau adoptarea, sau completarea. Și aceasta nu se petrece cu nicio altă acțiune. Absolut. În cazul în care se petrece împreună cu un alt eveniment, scrutin, are loc un abuz direct, ceea ce cade sub incidența Codului penal. Scopul care se urmărește prin desfășurarea acestui referendum nu este aderarea la Uniunea Europeană, ci autoinvestirea în funcție a președintelui. Eu mă declar președinte ales. Iată unde e toată șmecheria și e ignoranța demnității naționale a poporului”, susține Alexandru Arseni.
De cealaltă parte, Nicolae Osmochescu, ex-judecător al Curții Constituționale, consideră că nu se întâmplă nimic ilegal în desfășurarea referendumului privind dezideratul european în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.
„Nu văd nimic greșit în această inițiativă și exercițiu. Nici Constituția nu interzice, nici Codul electoral nu interzice, nici practica internațională nu interzice. Statele cu o democrație mult mai înaltă ca la noi practică organizarea și petrecerea referendumului în aceeași zi cu alegerile parlamentare. Și nu văd în asta nicio încălcare a normelor democratice”, explică Osmochescu.
Cum ar suna întrebarea?
Totodată, Osmochescu susține că există chiar și un avantaj.
„Nu mai spun că acesta este un element care va duce la reducerea cheltuielilor pentru organizarea a două evenimente deosebite. Nu vor fi două scrutine costisitoare, ci unul în aceeași zi”, explică Osmochescu. Fostul judecător al Curții Constituționale a încercat să deducă care ar fi și întrebarea pentru acest referendum.
„Cu atât mai mult că întrebarea este foarte clară, laconică și absolut nesofisticată: Sunteți pentru aderarea la Uniunea Europeană sau nu? Atât”.
„Și întrebarea aceasta nu poate nicicum influența atitudinea celui care votează pentru alegerile prezidențiale. Eu nu văd niciun obstacol pentru organizarea acestui referendum odată cu alegerile prezidențiale. Consider că acest referendum este necesar și pozitiv și va da o rază de lumină asupra parcursului țării noastre”, precizează fostul judecător al Curții Constituționale.
Pentru legitimitatea acestui referendum este nevoie de participarea majorității cetățenilor înscriși în listele electorale, mai susține Osmochescu.
„Și nu mai apare nicio problemă, este nevoie de votul a 50% din populație plus 1”, accentuează Osmochescu. Ulterior rezultatelor referendumului, tot Parlamentul decide dacă „se modifică, se include un alt articol în Constituție sau se introduce un proiect de lege în Parlament”, mai spune Osmochescu.
„E nevoie de campanii serioase de informare”
Analistul politic Igor Boțan susține că „succesul sau eșecul acestui referendum depinde de guvernare”.
„Dacă va exista o campanie serioasă, bine pusă la punct, cu argumente foarte serioase, cu dezbateri și așa mai departe, sigur că acest referendum ar trebui să fie agreat de către cetățeni, pentru că sondajele de opinie ne arată că de la 55% până la 60% din cetățenii care sunt în țară sunt în favoarea integrării europene. Totodată, aproximativ 85% până la 90% din cetățenii aflați peste hotare la fel susțin ideea aderării la UE. Asta ar însemna că un astfel de referendum ar trebui să treacă cu succes. Ar trebui să fie în regulă cu votul a două treimi, trei pătrimi din votanți. Dar accentuez, trebuie să fie organizate campanii serioase de informare, pentru că deja campania împotriva referendumului a început. Sunt cel puțin două partide politice care au chemat la boicotul, deocamdată a ideii, dar cu mesajul foarte clar că în eventualitatea desfășurării acestui referendum, vor chema cetățenii să-l boicoteze, adică să nu ia buletinul de vot, să nu participe”, declară Boțan.
Ce spune poporul?
Aproape 70% dintre cetățeni susțin aderarea R. Moldova la UE, cel puțin așa arată datele unui sondaj prezentat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în parteneriat cu Magenta Consulting. Astfel, 68% din cetățenii Republicii Moldova susțin aderarea țării la UE, iar 95% dintre aceștia consideră că reforma justiției este importantă pentru integrarea europeană a țării. Totodată, 16% dintre respondenți s-au pronunțat în totalitate contra aderării.
Datele studiului au fost colectate printr-un sondaj realizat telefonic, la care au participat 1 143 de respondenți, în perioada 24 noiembrie – 22 decembrie 2023. Marja de eroare a sondajului este de +-2,9%.
Ce ar însemna un rezultat slab la acest referendum?
În cadrul unei emisiuni televizate, Cristina Gherasimov, vicepremier pentru Integrare Europeană, a declarat că guvernarea mizează pe participare masivă și votul „pro aderare” a mai mult din 50-51% din electorat.
„Nu știu dacă ne-ar mulțumi un procentaj de 51%, dar avem cazul Maltei, care a a organizat referendum și a trecut cu 50-51%. Pentru noi, asta ar da dovadă de faptul că avem o societate care are opinii diferite vizavi de viitorul, traiectoria noastră externă. Dacă o să avem un rezultat slab, va trebui să regândim.”, a specificat Gherasimov.
Totodată, Gherasimov a explicat ce se va întâmpla cu parcursul nostru european dacă ulterior, la guvernare vin forțe care nu susțin acest deziderat.
„Există țări care au pus o pauză pentru parcursul european, în funcție de cine este la guvernare. Vedem. În același timp, eu sunt optimistă pentru că ceea ce ne aduce nouă procesul de integrare, de aderare la UE, este exact dorința și voința poporului. Noi ne dorim o justiție curată, o economie puternică, un stat pașnic, în care fiecare cetățean este egal în fața legii, și are oportunitățile pe care le dorește pentru viitorul său și al copiilor săi”, a punctat vicepremierul pentru Integrare Euroepană.
Președinta Maia Sandu a inițiat o serie de consultări pe tema referendumului pentru aderarea la Uniunea Europeană, pe rând cu – partidele politice, structuri ale societății civile, jurnaliști, profesori, oameni de cultură.
